În perioada 2013-2014, în care protocolul SRI- Parchetul General funcţiona şi Serviciul putea face interceptări pentru parchete, SRI menţiona, în rapoartele de activitate, „obţinerea de rezultate semnificative, concretizate în trimiteri în judecată, arestări şi condamnări”, transmite Mediafax.
„Şi-a depăşit competenţa (SRI n.r.) în baza prerogativelor pe care şi le-a asumat în urma încheierii protocoalelor, probabil ca urmare punerii în aplicare a acelor hotărâte în CSAT”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Toni Greblă, fost judecător CCR.
Fostul judecător CCR a explicat de ce nu a reacţionat nimeni la acel moment referitor la posibile intruziuni ale SRI în justiţie.
„Pentru că activitatea de luptă împotriva corupţiei a fost una necesară şi cu sprijin popular, astfel încât s-a apreciat multă vreme că organele statului luptă împotriva corupţiei, însă cu respectarea prevederilor legale şi a competenţelor stabilite de fiecare instituţie. Nimeni nu se gândea atunci că SRI îşi va depăşi competenţele stabilite prin lege, că DNA va folosi acelaşi om de patru ori într-un dosar ca denunţător cu identitate protejată, ca martor cu identitate reală. Acestea sunt lucruri care au scăpat imaginaţiei oamenilor, pentru că niciodată în istoria din ultimii 50 de ani ai României, organele statului nu au acţionat cu o depăşire atât de gravă a prerogativelor legale, a administrării probelor, a loialităţii administrării probelor”, a mai spus Toni Greblă.
De altfel, apropierea SRI de parchete era menţionată încă din 2013, oficial, în raportul de activitate.
„Binomul instituţional Ministerul Public – SRI a funcţionat şi în 2013 la parametri optimi, fapt reflectat în dinamica rezultatelor atât din perspectiva cunoaşterii, prevenirii şi combaterii 28/43 ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, cât şi din punctul de vedere al efectelor în planul instrucţiei penale”, se menţiona în raport.
Potrivit sursei citate, instituţia preciza că a acordat o atenţie deosebită creşterea calităţii, consistenţei datelor şi informaţiilor puse la dispoziţie organelor de aplicare a legii, fiind menţionată colaborarea cu organele de cercetare penală.
„În cadrul echipelor operative comune au avut loc numeroase întruniri, în cadrul cărora experţi în domeniu juridic ai SRI au îndeplinit un rol însemnat în evaluarea juridică a situaţiei operative şi a măsurilor propuse pentru documentarea activităţilor infracţionale”, se menţiona în document.
Anul 2014 a urmat tendinţele anului precedent.
„În 2014, la nivelul SRI s-au înregistrat următoarele evoluţii relevante: (…) obţinerea de rezultate semnificative, concretizate în trimiteri în judecată, arestări şi condamnări, precum şi instituirea de măsuri de recuperare a prejudiciilor, care au condus inclusiv la creşterea încrederii partenerilor în profesionalismul şi capacitatea operaţională a SRI”, se precizează în raportul de activitate pe anul 2014, cel mai recent astfel de document făcut public.
Potrivit sursei citate, în 2014, „s-au înregistrat succese operationale pe toate dimensiunile aferente misiunilor SRI”, precum „informarea organelor abilitate, urmată de adoptarea de către acestea a unor măsuri de reţinere/arestare”.
De altfel, potrivit documentului, în perioada respectivă au fost identificate, cu ajutorul SRI, „manifestări aferente corupţiei/conflictului de interese cu potenţial de afectare a actului decizional de la nivelul administraţiei publice locale şi centrale sau de influenţare a actului de justiţie”.
De asemenea, raportul SRI din 2014 face referire şi la supravegherea unor detectivi particulari sau jurnalişti de investigaţie.
„În sfera activităţilor informative ilegale cu potenţial de afectare a actului decizional la nivel central, s-au menţinut preocupările unor detectivi particulari sau jurnalişti de investigaţii pentru culegerea neautorizată de date confidenţiale ori protejate de lege privind diseminarea publică, preponderent din mediul administraţiei locale şi centrale”, arată raportul.
