Profesorul Gheorghe Andrei Dan, șeful Clinicii medicale și al secției clinice de Cardiologie Colentina, acuză autoritățile că au făcut praf sistemul medical: Eu nu știu decât 2 țări în lume care să aibă spitale COVID

0

„Crearea unor spitale COVID in zone nevralgice ale capitalei si in spitale mari pluridisciplinare a perturbat sever ingrijirea si monitorizarea pacientilor care nu aveau „sansa” de a fi infectati”, a declarat profesorul Gheorghe Andrei Dan, seful Clinicii medicale si al sectiei clinice de Cardiologie Colentina într-un interviu pentru Ziare.com.

ACUZAȚIILE PROFESORULUI GHEORGHE ANDREI DAN:

Dar chiar si pentru pacientii COVID a fost o problema. Sigur ca in cardiologie, si mai ales in medicina interna sau in pneumologie situatia a fost mai buna decat in alte specialitati cum e chirurgia, de pilda; in aceste din urma sectii, dotate corespunzator specializarii si cu personal de inalta calificare s-au internat pacienti fara nici o legatura cu expertiza si abilitatea sectiilor respective. In toata aceasta perioada noi am insistat sa internam, in virtutea competentei noastre de cardiologie, pentru a ajuta pacientii pentru probleme de cardiologie. Din pacate, au existat factori care au parazitat aceasta incercare a noastra de a ne oferi competenta maxima si ingrijirea optima pentru pacientul cu COVID cu probleme cardiace active.

Primul a fost confuzia conceptului de „factori de risc” cu cel de comorbiditate activa. Si s-a pornit de la aceasta sintagma: pacientul cu COVID si factori de risc se interneaza altundeva decat in spitalele de boli infectioase sau de pneumologie indiferent ca singura afectiune activa era cea determinata de infectie (de cele mai multe ori respiratorie). O greseala de gandire. Factorul de risc (fie el varsta, obezitatea, diabetul si cei mai multi necunoscuti) se refera la posibiliatea de evolutie severa a bolii infectioasa si nu la necesitatea de supraveghere intr-o alta specialitate. Problema-cheie nu e factorul de risc, ci comorbiditatea activa.

Un pacient care are hipertensiune sau alte antecedente cardiace, bine tratate si stabile si face COVID nu are motiv sa fie internat intr-o sectie de cardiologie. Dupa cum, pe un pacient care a avut fractura in urma cu trei ani si are COVID nu il internezi intr-o sectie de ortopedie. Factorii de risc pentru mortalitate pentru COVID fac pacientul mai vulnerabil, dar nu implica internarea intr-o sectie de profil de cardiologie daca patologia cardiaca nu este activa, ci o eventuala consultare cu specialistul din acest domeniu.

Pe de alta parte un pacient „COVID” cu o decompensare cardiaca acuta a unei boli preexistente sau unul care face atingere cardiaca intra- infectioasa (miocardita, de exemplu) isi are locul intr-o sectie de cardiologie. Acesta a fost un prim factor conceptual contraproductiv, la care am incercat sa facem fata, dar presiunea a fost foarte mare. El a fost augmentat cu heirupismul prin care, peste noapte, ni s-a zis sa internam orice, indiferent de profilul pacientului, in cazul unor valuri mai mari de imbolnavire (cum s-a intamplat in declansarea unor focare de infectie in camine de batrani). Asta in timp ce in alte spitale nu exista nici un pacient COVID si deseori erau subpopulate in conditiile specifice ale pandemiei.

Au fost niste dispozitii transmise imperativ la mana a treia, de la varf catre baza si, evident, am incercat sa colaboram cu conducerea spitalului pentru a nu o pune in conditii neplacute. Am fost sunat la un moment dat si mi s-a spus ca „se stie” ca am trei paturi libere de oxigenoterapie si sa primesc pacienti care nu aveau nici un fel de patologie cardiaca.

Sunt spitale care ba au aparut, apoi au disparut de pe aceasta lista, iar alte spitale care in mod normal trebuiau sa fie de linia intai pentru ca erau de profil,, au trecut la linia a doua pentru ca unii dintre manageri, foarte vorbareti altfel pe sticla, nu au avut timp in aproape un an sa isi organizeze, spre exemplu, imagistica non stop (conditie pentru gradul I). Noi am ramas, si ramanem din martie 2020, spital de linia intai, pregatiti si instruiti de perioada care a trecut, dar in mod discriminativ in imposibilitatea de a putea ingriji pacienti non-COVID, desi multe sectii au circuite pregatite in acest scop. Curat-murdar! Apoi, de curand s-a dat si o derogare de competenta care e un fel de cutie a Pandorei.

Evident. De exemplu in 2019 noi am implantat circa 300 de dispozitive, ma refer la stimulatoare cardiace, defibrilatoare, resincronizare cardiaca. In 2020 am implantat 35 de dispozitive. S-a intamplat asta pentru ca pacientii „non-COVID” nu au mai avut acces. Pacientul cardiac s-a impartit in doua. Cel care avea „norocul” sa aiba si COVID ajungea in sectii de profil. Din pacate, prin aceasta absurditate numita spital COVID nu erau foarte multe sectii de specialitate si deseori ajungea si in sectii de nespecialitate. Pacientul cardiac care nu avea COVID era pus in fata unei situatii ingrate. Intai, nu gasea loc unde sa se duca, si este vorba de multi bolnavi.

Faptul ca ministri sau secretari de stat au spus ca pacientii nu trebuie sa se vina la Spitalul Colentina, care e spital COVID, si ca se pot duce in alta parte, a fost o afirmatie cinica si fara sens. In primul rand pentru ca nu erau primiti in alta parte, pentru ca celelalte spitale aveau problemele lor, in al doilea rand, pentru ca pacientii sunt fidelizati fata de spitale si fata de doctorii care ii ingrijesc. Si in al treilea rand, fiecare spital are servicii de brand inclusiv Colentina.

Care au fost consecintele?

Pe langa limitarea accesului, mesajele „senzationale” si mai ales obscure promovate de o parte din media si „pareristi” a infricosat o populatia care sufera cronic de lipsa de educatie medicala, insa educatia medicala nu se putea face doar in pandemie. Oamenii s-au speriat si nu mai vin la spital sau ajung in stadii avansate ale bolii. Consecinta este cresterea mortalitatii pe seama acelor boli (in primul rand cardiovasculare, cancer) care erau cunoscute inainte de pandemie drept principale cauze de mortalitate de cauza medicala.

Exista si in strainatate acum o impartire a spitalelor in COVID si non COVID?

Spre deosebire de noi altii au invat, nu au avut idei fixe. Spre exemplu, in Italia lucrurile s-au ameliorat in sensul ca au inteles despre ce e vorba, au stratificat, au facut circuite in toate spitalele. La noi s-a spus din aprilie anul trecut ca spitalele trebuie sa pregateasca circuite. Ce s-a intamplat la Spitalul Foisor este simptomatic pentru cum s-au aplicat recomandarile. In loc sa se distribuie in mod egal sarcina si greutatea pandemiei, s-a produs o distorsiune prin dezechilibrul unor spitale asa zise COVID si spitale non COVID. Eu nu stiu decat doua tari in lume care sa aiba spitale COVID.