După videoconferințele ținute în fața mai multor parlamente naționale, Volodimir Zelenski a vorbit săptămâna trecută pentru prima dată în fața studenților de la Universitatea de Științe Politice din Paris. France24 notează câteva impresii în urma acestui eveniment conform RFI:
(…)Această intervenție are două seminificații. Prima ar fi că ,,s-a adresat tinerilor știind că războiul se va desfășura pe o perioadă lungă de timp”, spune Arnaud Mercier, profesor de informare și comunicare la Universitatea Paris-Panthéon-Assas.. ”Vorbind cu elita tineretului, încearcă, într-un fel, să impregneze mințile viitorilor decidenți de mâine, astfel încât aceștia să fie marcați pentru totdeauna de cauza ucraineană și chiar mai târziu să ia cele mai bune decizii pentru ea”.
A doua ar fi cea că Zelenski pare să scadă intensitatea ofensivei sale de comunicare. ”Până acum Zelenski s-a adresat celor mai prestigioase forumuri, de la puternicul Congres american la parlamente mai puțin influente, precum cel taiwanez. Vorbind acum cu studenții, vedem că a revenit la obiective mai modeste. Studenții de la Sciences-Po ar putea fi factorii de decizie de mâine, dar nu au nicio putere asupra deciziilor luate astăzi în cadrul conflictului”.
În acest fel, Volodimir Zelenski își urmărește strategia de a ocupa cu orice preț terenul mediatic. Dar, din cauza faptului că intervine tot timpul, fără să aducă nimic nou în dezbatere, ,,discursul devine plictisitor”, spune profesorul. Dacă încerci să vorbești prea mult, devii inaudibil.’’
În cea de-a 77-a zi de război între Kiev și Moscova, ,,conflictul a intrat în rutină, nu mai există indignarea din primele zile în ceea ce privește soarta Ucrainei, se simte o uzură și, pe termen lung, un risc de dezinteres”, constată Arnaud Mercier.
În acest context, există doar două posibilități, potrivit expertului: să ai o comunicare politică clasică în care să nu te exprimi imediat ce ai un anunț de făcut, sau să menții o comunicare ofensivă pentru a nu te scufunda în uitare. ,,Echipa sa de comunicare a trebuit să arbitreze între două riscuri. A optat pentru strategia răului cel mai mic.’’
