Corneliu-Liviu Popescu, profesor în cadrul Facultăţii de Drept, transmite o scrisoare deschisă conducerii Universităţii Bucureşti, în contextul alegerilor din această perioadă, solicitând criterii clare pentru excluderea oricărei persoane care a colaborat cu Securitatea, dar şi promovarea femeilor, transmite Mediafax.
Redăm integral scrisoarea deschisă:
„Alegeri la Universitatea din Bucureşti – scrisoare deschisă pentru o conducere nesecuristă şi feminină
Stimaţi Colegi, membri ai Comunităţii academice a Universităţii din Bucureşti,
Mă adresez Dumneavoastră în mod public, în perspectiva apropiatelor alegeri care vor avea loc în Universitatea noastră. Nu deţin şi nici nu candidez pentru vreun mandat sau vreo funcţie de conducere, am in vedere doar interesul general al Comunităţii noastre academice.
Sunt profesor la Şcoala doctorală de Drept a Facultăţii de Drept. Sunt membru al Comunităţii academice a Universităţii din Bucureşti de exact 30 de ani, primii 4 ca student, toţi ceilalţi în calitate de cadru didactic. Aici mi-am făcut studiile universitare juridice – licenţă, studii postuniversitare, doctorat şi postdoctorat -, precum şi cele de formare pedagogică, aici am parcurs prin concurs toate treptele carierei didactice – preparator, asistent, lector, conferenţiar, profesor, conducător de doctorat. Sunt profesor şi la Colegiul Juridic de Studii Europene al Universităţii Paris 1 Panteon-Sorbona, precum şi avocat în Barourile Bucureşti şi Paris.
Am ales forma unui demers public întrucât, deşi m-am adresat în scris structurii administrative competente a Rectoratului cu întrebarea vizând posibilitatea de a publica instituţional un mesaj de interes general pentru Comunitatea academică privind viitoarele alegeri, am fost ignorat, neprimind vreun răspuns.
În primul rând, îmi doresc să nu ne mai conducă securiştii mai rău ca pe vremea comuniştilor. Îmi doresc ca în toate structurile şi funcţiile de conducere academică să fie numai persoane care nu au fost securişti. Am în vedere orice formă de colaborare cu Securitatea statului totalitar comunist, nu doar cea calificată de lege drept poliţie politică. Prin urmare, îi rog pe toţi candidaţii să prezinte atât o declaraţie notarială că nu au fost cadre sau colaboratori de niciun fel ai Securităţii, cât şi un certificat „virgin” de la CNSAS (din care să nu rezulte că au avut angajament olograf, nume conspirativ şi note informative olografe, adică nu doar că nu au fost securişti „ca poliţie politică”, ci pur şi simplu că nu au fost securişti, nici măcar „de drept comun”).
În al doilea rând, sunt surprins că, măcar trecând pe holurile Palatului Facultăţii de Drept (prea mult timp şi sediu al Rectoratului), nu deranjează faptul că, din toate portretele rectorilor Universităţii din Bucureşti, de la 1864 şi până astăzi, ne privesc numai bărbaţi. Este complet inadmisibil ca, în istoria Universităţii din Bucureşti, niciodată funcţia de rector să nu fi fost deţinută de vreo femeie. De prea multe ori am auzit – şi am protestat cu repulsie – afirmaţii ale unor „universitari”, că locul femeilor este în învăţământul preuniversitar, dacă se poate preliceal.
Unei asemenea gândiri de cavernă (chiar dacă nu este generalizată), dar şi unei asemenea situaţii statistice (care este univocă) trebuie să li se răspundă cu măsuri pozitive de protecţie. În Universitatea din Bucureşti sunt foarte multe femei care excelează atât profesional, cât şi managerial, deci care pot ocupa cu cinste funcţia de rector. Este momentul ca Universitatea din Bucureşti să dovedească faptul că nu este machistă, este momentul ca Universitatea din Bucureşti să aleagă, pentru prima dată în istoria sa, o femeie în funcţia de rector.
De aceea, îi rog pe toţi bărbaţii din Comunitatea academică să arate că, pentru ei, drepturile omului şi democraţia nu sunt simple fraze goale urlate pe străzi sau pe la televiziuni, ci sunt o valoare profundă, pe care o interiorizează şi o conştientizează, deci să nu îşi depună candidatura la funcţia de rector. Îmi doresc doar candidaturi feminine la funcţia de rector la aceste alegeri – o măsură excepţională şi temporară, determinată de situaţia excepţională a exclusivităţii masculinităţii rectorului în istoria Universităţii din Bucureşti. Bărbaţii care doresc sa candideze pentru funcţia de rector îşi pot pune virilitatea incomensurabilă în slujba Comunităţii academice şi din funcţia de prorector, ca ajutor al unei doamne rector.
Vă rog deci, stimaţi membri ai Comunităţii academice a Universităţii din Bucureşti, să asigurăm cu toţii, în urma apropiatelor alegeri academice, o conducere nesecuristă şi feminină a Universităţii noastre.
Profesor Corneliu-Liviu Popescu”, se arată în scrisoarea deschisă.
Alegerile generale la Universitatea din Bucureşti pentru mandatul 2019-2023 încep luni, 7 octombrie. Prima etapă vizează depunerea candidaturilor, care este desfăşurată între 7 şi 11 octombrie 2019, potrivit calendarului.
În această perioadă se vor depune candidaturile pentru funcţia de Director de Departament, pentru calitatea de membru în Consiliul Departamentului, calitatea de reprezentant al departamentului în Consiliul facultăţii şi pentru calitatea de reprezentant al facultăţii în Senat.
Desfăşurarea propriu-zisă a alegerilor va avea loc între 15 şi 25 octombrie 2019, conform datelor Calendarului alegerilor UB pentru mandatul 2019-2023. Acestea se vor desfăşura la nivel de departamente, respectiv la nivel de facultate pentru reprezentanţii facultăţilor în Senat.
Potrivit datelor calendarului, prezentarea Raportului de activitate a Senatului pentru perioada decembrie 2015 – noiembrie 2019 va avea loc, luni, 4 noiembrie, tot atunci urmând să se desfăşoare şi şedinţa comună a Senatului pentru validarea alegerilor de la nivelul facultăţilor.
În intervalul 5-14 noiembrie 2019 va avea loc depunerea candidaturilor pentru funcţia de Preşedinte al Senatului, urmând ca la data de 20 noiembrie să de desfăşoare alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Senatului.
