Din cauza condițiilor climatice dificile, grindină și secetă în perioade critice, producția de vin a României a scăzut cu aproximativ 19,8% în 2024 comparativ cu 2023, ajungând la 3,7 milioane hectolitri, aceasta fiind una dintre cele mai semnificative scăderi procentuale din Uniunea Europeană, arată cel mai recent raport publicat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV).
Cu toate acestea, România reușește să își mențină poziția pe harta mondială a vinului, atât prin suprafața cultivată, cât și prin rolul său în consumul intern. Potrivit OIV, România se numără printre primele zece țări cu cele mai mari suprafețe viticole. La acest indicator, România ocupă în continuare un loc important în clasamentul global, cu o suprafață totală cultivată cu viță de vie de 187.000 de hectare (din care 8.179 hectare struguri de masă), înregistrând o ușoară creștere a suprafeței față de 2023 (+0,1%). ‘Aceasta o plasează pe locul 8 la nivel mondial, depășind țări precum Portugalia, Chile sau Australia. România se numără printre puținele state membre ale Uniunii Europene care au înregistrat o creștere în 2024, alături de Italia și Grecia, în contextul unui declin generalizat la nivel european’, se arată într-un comunicat al Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole ( ONVPV), transmis AGERPRES.
În ceea ce privește consumul intern, România a înregistrat o scădere de 11,4%, cu un total estimat de 3 milioane hectolitri consumați în 2024. În ciuda acestui declin, consumul se menține cu 4% peste media ultimilor cinci ani, semnalând o relativă reziliență a pieței interne, în pofida presiunilor economice și inflaționiste, au transmis reprezentanții ONVPV.
