Președintele Klaus Iohannis a anunțat, la 23 ianuarie 2017, că va începe demersurile privind organizarea unui referendum pe tema modificării legislației în materie penală. Tipul de referendum anunțat de Președintele României este un referendum organizat pentru probleme de interes național, în baza articolului 90 din Constituția României. Rezultatul referendumului declanșat de către președinte, pentru a consulta populația cu privire la o problemă de interes național, este consultativ.
Referendumul național este definit în art. 1 din Legea referendumului (Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare) ca fiind forma și mijlocul de consultare directă și de exprimare a voinței suverane a poporului român, cu privire la revizuirea Constituției, demiterea Președintelui României sau cu privire la probleme de interes național.
Potrivit Constituției României și Legii referendumului, Președintele României poate cere organizarea unui referendum național cu privire la probleme de interes național, dar după consultarea Parlamentului (art. 90 din Constituție).
Problemele care se supun referendumului și data desfășurării acestuia se stabilesc de către Președintele României, prin decret (art. 11, alineat 2 din Legea referendumului nr. 3/2000 cu modificările și completările ulterioare).
Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului inițiat de Președintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în ședința comună a celor două Camere, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Președintelui. Dacă Parlamentul nu transmite punctul de vedere în termenul de 20 de zile, Președintele emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen. Procedura constituțională de consultare a Parlamentului se consideră astfel îndeplinită.
Potrivit art. 5 din Legea 3/2000 cu modificările și completările ulterioare, referendumul este valabil dacă la consultare participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. De asemenea, rezultatul referendumului este validat, dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% dintre cei înscriși în listele electorale permanente. Până în anul 2013, cvorumul de prezență pentru referendumurile convocate de președinte pe teme de interes național trebuia să fie de cel puțin 50%+1 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Cvorumul de 30 la sută a fost instituit prin modificarea Legii referendumului în 2013, urmând ca noile prevederi să se aplice începând cu 16 decembrie 2014.
Sunt considerate probleme de interes național, potrivit Legii referendumului, următoarele categorii de probleme: adoptarea unor măsuri privind reforma și strategia economică a țării și adoptarea unor decizii politice deosebite. Adoptarea unor decizii politice deosebite se poate referi la: regimul general al proprietății publice și private; organizarea generală a învățământului; structura sistemului național de apărare, organizarea armatei, participarea forțelor armate la unele operațiuni internaționale; încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaționale pe durată nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani; integrarea României în structurile europene și euroatlantice; regimul general al cultelor.
Potrivit legislației în vigoare, referendumuri naționale în România se mai organizează în alte două cazuri: demiterea Președintelui României (art. 95 din Constituție) și aprobarea revizuirii Constituției (art. 151 alin. (3) din Constituție).
Rezultatele referendumurilor organizate pentru demiterea Președintelui și a revizuirii Constituției sunt obligatorii. Referendumul declanșat de către Președinte, pentru a consulta populația cu privire la o problemă de interes național, este consultativ.
Referendumuri declanșate de către Președintele României cu privire la probleme de interes național au mai fost organizate în 2007 și în 2009.
La 25 noiembrie 2007, Președintele a consultat populația cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerile parlamentare. 81,36% dintre cei prezenți la vot au fost de acord cu votul uninominal, în timp ce 16,17% s-au pronunțat împotrivă. Prezența la vot fiind de 26,51%, referendumul a fost invalidat.
La 22 noiembrie 2009, cetățenii au fost chemați să se pronunțe cu privire la trecerea la un parlament unicameral și la reducerea numărului de parlamentari la maxim 300. Referendumul a fost validat, înregistrându-se o prezență la vot de 50,95%. 77,78% dintre alegători au răspuns cu „DA” la întrebarea privind trecerea la un Parlament unicameral și 22,22% cu „NU”. 88,84% dintre români au răspuns cu „DA” la întrebarea referitoare la reducerea numărului de parlamentari, în timp ce 11,16% cu „NU”.
În afară de referendumurile naționale, în România se mai pot organiza și referendumuri locale (județene), care pot fi, la rândul lor, facultative sau obligatorii. Cele facultative sunt organizate pentru probleme de interes deosebit din unitatea administrativ-teritorială, iar cele obligatorii sunt organizate pentru modificarea limitelor teritoriale ale unității administrativ-teritoriale, precum și pentru demiterea primarului sau a consiliilor locale/județene.
