Gergely Karácsony, primarul general al Budapestei, s-a adresat duminică locuitorilor capitalei ungare, într-o postare pe Facebook, rugându-i ca în data de 4 iunie, la centenarul Tratatului de la Trianon, la ora 16:30, să se oprească din activitate pentru un minut.
În postarea sa, primarul general a afirmat că „trebuie să ne confruntăm cu deciziile greşite ale trecutului, dar şi cu cele din trecutul recent, nu pentru a acoperi rănile acumulate din trecut, ci tocmai pentru a profita de oportunităţile viitorului”.
Politicianul a mai scris că, pe lângă egoismul şi iresponsabilitatea marilor puteri, şi elita politică ungară, cu politica sa restrictivă din perioada dualismului (perioada Imperiului Austro-Ungar), au jucat un rol semnificativ în Dictatul de pace de la Trianon din 1920, care a dus la dezmembrarea Ungariei istorice.
Gergely Karácsony consideră că, prin politicile naţionale responsabile din zilele noastre, comunităţile maghiare de peste graniţele Ungariei trebuie sprijinite cu toate mijloacele posibile, însă aceste demersuri sunt împiedicate de toate afirmaţiile şi faptele care pot fi interpretate ca o încercare de modificare a graniţelor actuale ale Ungariei cu ţările din jurul ei. Cu toate acestea, nu poate exista nicio dispută cu privire la faptul că în urmă cu 100 de ani a fost luată o decizie nedreaptă, strigătoare la cer, iar maghiarii, chiar şi la 100 de ani de la dictat, nu pot simţi altceva decât durere profundă în acest sens, pentru că „am fost evacuaţi din ţara noastră”, Ungaria pierzând două treimi din teritoriu şi veniturile naţionale – a subliniat totodată politicianul.
Primarul general al Budapestei a adăugat, de asemenea, că fiecare maghiar poate simţi durere, deoarece sloganul autodeterminării naţionale a fost târât în noroi. Dintr-un simplu calcul al puterii, 3,5 milioane dintre „concetăţenii noştri” au ajuns sub autoritatea unui stat străin, împotriva voinţei lor. Aproximativ 400.000 au fost nevoiţi să-şi părăsească patria-mamă, mulţi dintre ei trăindu-şi zilele în vagoane de cale ferată săptămâni şi luni la rând, uneori chiar şi ani. „De asemenea, când vorbim despre Trianon, ne aducem aminte şi de ei, de primii refugiaţi ai Budapestei” – a precizat politicianul. În postarea sa, el a mai scris: pentru ca „durerea noastră să nu se transforme în ură, iar privirea spre trecut să nu însemne renunţarea la viitor”, trebuie ca, „măcar pentru un minut, să ne amintim în comun”.
