Conducătorul chinez, Xi Jin Ping, a ordonat ca armata să fie permanent pregătită de război intensificând antrenamentele realiste de luptă. Soldaţii nu trebuie să se teamă de greutăţi şi nici de moarte, să fie siguri de victorie şi să îndeplinească astfel ordinele anunţate de partid şi de poporul noii ere. Armata trebuie să îmbunătăţească cercetarea, digitalizarea şi folosirea tehnologiilor înalte, transmite Radio România Actualități.
2018 începe în China cu exerciţii militare de mare anvergură sub comanda lui Xi Jin Ping. Xi Jin Ping deţine funcţiile de preşedinte a Republicii Populare Chineze, secretar general al Partidului Comunist şi comandant suprem al forţelor armate. Cu cele 2,3 milioane de cadre active, Armata Populară de Eliberare este cea mai numeroasă armată a lumii. Xi Jin Ping s-a adresat forţelor armate de la o bază militară din provincia Hubei, nordul Chinei, în faţa a 7 mii de soldaţi şi 300 de vehicule de luptă.
Ordinele au fost transmise televizat, concomitent în peste alte 4000 de baze, unde întreaga armată a fost mobilizată să asculte. Conducătorul chinez a ordonat ca armata să fie permanent pregătită de război, intensificând antrenamentele realiste de luptă. Soldaţii nu trebuie să se teamă de greutăţi şi nici de moarte, să fie siguri de victorie, să îndeplinească astfel ordinele încredinţate de partid şi de poporul noii ere. Armata trebuie să îmbunătăţească cercetarea, digitalizarea şi folosirea tehnologiilor înalte.
Soldaţii l-au aplaudat pe Xi Jin Ping şi au jurat în faţa drapelului naţional să îi asculte ordinele fără nicio ezitare. Alături de restul Comitetului Militar Central, Xi Jin Ping a comandat diferite exerciţii militare desfăşurate în întreaga ţară, precum exerciţii de debarcare pe coasta de Sud, simulări de luptă aeriană şi lansări de rachete. Aceasta a fost pentru prima dată în istoria Republicii Populare când Comitetul Militar Central a mobilizat întreaga armată.
Tensiunile militare din Asia cresc în intensitate odată cu conflictul dintre Coreea de Nord şi SUA, disputele teritoriale sino-japoneze din Marea Chinei de Est, problematica suveranităţii asupra Insulelor din Marea Chinei de Sud şi conflictul de graniţă sino-indian. China face mari eforturi de modernizare şi dezvoltare a capacităţilor, intenţionând să modernizeze armata complet până în 2035. În 2017, China a inaugurat în Djibouti prima bază militară în afara graniţelor. Tot în anul 2017, a dat în folosinţă al doilea portavion, de altfel primul construit în ţară. Se lucrează deja şi la al treilea vas din aceeaşi categorie. Armata se doreşte a fi mai suplă, eficientă şi versatilă, operându-se reduceri drastice de personal. Structurile de comandă sunt reorganizate şi se luptă împotriva corupţiei. Se pune accentul pe intensificarea exerciţiilor realiste de luptă, întrucât armatei chineze îi lipseşte orice experienţă de război în ultimele patru decenii. După două decenii în care bugetul apărării a crescut cu peste 10% pe an, creşterea a scăzut la 7,6% în 2016, respectiv 7% în 2017. Un buget generos, al doilea cel mai mare al lumii, care îi oferă Chinei din ce în ce mai multă încredere regională. Nu s-ar putea spune că supremaţia militară este prioritatea zero a conducătorilor chinezi, având în vedere dimensiunea economiei şi procentul alocat armatei. Cheltuielile cu destinaţie militară repreziontă doar 1,9% din PIB-ul Chinei, un procent mic comparativ cu 5,3% în Rusia şi 3,3% în SUA. Având în vedere că bugetul apărării alocat în SUA este de 3 ori mai mare decât al Chinei şi depăşeşte bugetul însumat al Chinei, Rusiei şi al următoarelor şase ţări, China nu îşi poate propune să se constituie într-un adversar militar global pentru SUA în viitorul previzibil.