Trei organizații religioase românești din Ucraina cer intervenția președintelui Nicușor Dan pentru înregistrarea unei asociații care permite afilierea comunităților românești din Ucraina la Biserica Ortodoxă Română. Preoții români din regiunea Cernăuți au spus pentru Europa Liberă că ar fi fost amenințați de autorități inclusiv cu înrolarea pentru război, relatează Europa Liberă.
RELATAREA EL:
Pe 17 iunie 2025, în catedrala mitropolitană din Cernăuți, Ucraina, unde au loc slujbe și în limba română, s-a petrecut un eveniment cutremurător.
Câțiva zeci de tineri, unii cu cagule pe față, au intrat în lăcașul de cult în care slujesc și preoți români și i-au agresat pe unii dintre clerici. Imagini de la fața locului, prezentate de televiziuni și de alte instituții media, arată descinderea grupului de „bătăuși” în biserică.
Tinerii agresori ar fi acționat în sprijinul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOU), o Biserică înființată ca autocefală (de sine stătătoare) în 2018 și care este susținută în prezent de statul ucrainean, spun reprezentanți ai unor comunități românești din Ucraina.
Pe 17 iunie, în fața catedralei s-au strâns de altfel și sute de persoane, între care numeroși români, care se opun preluării catedralei în subordinea Bisericii ucrainene autocefale.
Acceptată de patriarhul ecumenic ortodox al Constantinopolului, Bartolomeu, în 2019, BOU este recunoscută deocamdată doar de Bisericile autocefale de sorginte greacă (Bisericile Greciei, Ciprului și cea din Alexandria) nu și de Biserica Ortidoxă Română, sârbă sau cea rusă.
Nou-înființata Biserică ortodoxă ucraineană își dorește însă preluarea tuturor comunităților religioase ortodoxe afiliate fostei Biserici din Ucraina – Biserica Ortodoxe Ucraineană – structură religioasă care, deși are un nume similar, este subordonată Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse, de la Moscova (de care susține că s-a desprins însă, în 2022).
Printre comunitățile ortodoxe din Ucraina care sunt afiliate Bisericii subordonate Moscovei se numără și cele românești, în care slujesc aproximativ 130 de preoți, în special în regiunile Cernăuți, Odesa, dar nu numai.
O parte din acestea au încercat să se dezafilieze de la Biserica subordonată Patriarhiei de la Moscova, interzisă în august 2024 de Rada (Parlamentul) ucraineană și să treacă, în schimb, în subordonarea Bisericii Ortodoxe Române.
Însă nu sunt lăsate, spun pentru Europa Liberă reprezentanți ai comunităților românești. Mai mult, ar fi presate, inclusiv cu amenințări de mobilizare pe frontul de război, de autoritățile ucrainene, prin intermediul unor structuri de forță.
„Noi am dorit să ieșim din afilierea față de Biserica Rusă, inclusiv pe fondul războiului, pe care patriarhul Kiril îl susține, dar vrem să ne întoarcem la Biserica Ortodoxă Română, nu să aderăm la Biserica ucraineană autocefală. Ni se pun piedici pe toate părțile”, spune pentru Europa Liberă un preot ortodox român dintr-o comunitate românească din regiunea Cernăuți, care dorește afilierea la BOR.
Nu a dorit să își divulge numele, tocmai de frica represaliilor, după ce trei comunități românești din regiunea Cernăuți – de la Pătrăuții de Jos, Hrușeuți și Boian – au depus pe 19 mai documente de dezafiliere de la Biserica subordonată Moscovei și de afiliere la BOR.
A doua zi, ar fi fost forțate să le retragă, după cum ne-au confirmat doi preoți din regiunea Cernăuți.
Preoții „au fost contactați, prin intermediul a doi primari și a unei persoane interpuse de o structură de forță ucraineană și amenințați că dacă nu renunţă la demersurile lor, ei și toți bărbații apți de mobilizare din acele localități vor încorporaţi imediat şi trimişi pe front în prima linie”, spune pentru Europa Liberă avocatul Eugen Patraș.
Europa Liberă nu a putut confirma independent această acuzație. Am cerut un punct de vedere de la autoritățile ucrainene, însă nu am primit un răspuns.
Patraș este președinte al organizației religioase „Sfântul Ioan de la Suceava”, din Cernăuți, de unde este originar. Este una dintre organizațiile religioase care au depus la administrația ucraineană, pe 28 august 2028, o cerere de înregistrare a „Asociației Religioase (Administrația) Biserica Ortodoxă Română din Ucraina” (BOR UA), agreată de Patriarhia BOR, și care ar permite afilierea comunităților la acestea.
Deși asociația este înființată potrivit legilor internaționale și ucrainene, Serviciul de Stat pentru Politici Etnice și Libertatea de Conștiință al Ucrainei (DESS) tergiversează soluționarea cererii de înregistrare, cu mult peste termenele legale de cel mult trei luni, subliniază el.
Răspunsurile transmise de DESS inițiatorilor asociației – puse la dispoziția Europei Libere – inclusiv după un memoriu transmis de inițiatori președintelui Volodimir Zelenski, nu oferă o explicație clară.
Pe de altă parte, la doar cinci zile de la depunerea cererii de înregistrare a asociației, ca reprezentant împuternicit, Eugen Patraș a primit o interdicție de intrare în Ucraina, pentru trei ani, povestește el.
DESS se opune de fapt înregistrării, reiese dintr-un răspuns transmis Europei Libere de Cancelaria Sfântului Sinod al BOR.
BOR subliniază că instituția ucraineană a cerut explicit Patriarhiei Române „să recunoască Biserica Ortodoxă a Ucrainei (cea înființată în 2018, n.r.), iar preoții ortodocși români din Ucraina să fie îndemnați să țină de această nouă structură bisericească.”
De altfel, ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, a exprimat joi, 26 iunie, o poziție similară cu cea pe care ar fi transmis-o DESS. „Subliniez importanța primară a chestiunii recunoașterii depline a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei de către Biserica Ortodoxă Română”, a spus Ihor Prokopchuk, într-o conferință de presă, citat de Agerpres.
El a adăugat că situația tensionată între comunități românești ortodoxe și autoritățile ucrainene nu reprezintă un conflict interetnic, lucru pe care regimul de la Moscova l-ar propaga, ci rezumă conflictul între Biserica Ortodoxă Ucraineană (derivată a Bisericii Ruse) și Biserica autocefală ucraineană.
BOR nu recunoaște însă această nouă Biserică – pentru care nu există un consens în lumea ortodoxă. În februarie 2024, Sinodul a luat o decizie de încurajare a demersurilor comunităților românești „de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, Biserica-mamă, Patriarhia România.”
