de Bogdan Tiberiu Iacob, preluare Inpolitics
Președintele a ieșit brusc din amorțire și ne-a dat azi vestea foarte mare: la viitoarea ședință CSAT va include pe ordinea de zi fenomenul consumului de droguri în rîndul tinerilor. Partea bună e că acest anunț transmite că în România se conștientizează dramatismul situației la cel mai înalt nivel. Partea proastă e că CSAT e departe de a fi forul potrivit de dezbatere, ceea ce înseamnă că lupta anti-prafuri a lui Iohannis e, de fapt, o mare abureală.
”Vreau să mă refer acum la un fenomen alarmant, cel al consumului de droguri în rândul tinerilor. Este o problemă care preocupă din ce în ce mai mult societatea noastră și mă bucur că există un interes crescut pentru a încerca să găsim soluții pentru a combate acest flagel. Am decis să includ pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării acest subiect. Efectele, amploarea, provocările societale ale consumului de droguri, mai ales de la vârste fragede și în școli, sunt o provocare serioasă la adresa siguranței individuale și naționale. În același timp, vreau să subliniez importanța comportamentelor preventive și responsabile. Este crucial ca tinerele generații să înțeleagă încă de la o vârstă fragedă pericolele și consecințele dramatice ale consumului de droguri, alcool și tutun. Prin educație și conștientizare, putem construi o barieră solidă împotriva acestor amenințări. De asemenea, este vital să implementăm programe de educație pentru sănătate în școli, care să le ofere elevilor toate informațiile și instrumentele necesare pentru a face singuri alegeri sănătoase” a anunțat președintele la deschiderea anului școlar.
Cum spuneam, nu e rău să se tragă un mare semnal de alarmă.
Dincolo de asta, însă, apar mici ”impedimente”.
Cum ar fi faptul că din CSAT nu fac parte ministerul Educației, al Familiei, al Sănătății ori ministerul public, nici CNA-ul responsabil de campanii mediatice, singura entitate cu atribuții pe partea de droguri fiind ministerul de Interne, în timp ce SRI poate, cel mult, furniza informații. Nu mai spunem că președintele nici măcar consilier pentru educație nu mai are, domeniul nefiind chiar atît de important, nu-i așa?
De asemenea, Strategia Națională de Apărare nu vorbește despre pericolul consumului de droguri, ci strict de pericolul reprezentat de traficul de droguri de mare risc, nu și cele de risc.
Ori, majoritatea tinerilor români apelează mai des la droguri de risc, gen canabis ori tot felul de produse cu terminații precum zepam, zolam ori barbital, adesea combinate între ele.
Ministerul de Interne, prin poliție, poate, într-adevăr, să aresteze producătorii ori traficanții de droguri, dar adevăratele măsuri pentru reducerea consumului de droguri la tineri sunt în afara CSAT.
Președintele a pomenit azi și consumul de tutun – și foarte bine a făcut – pentru că, spre exemplu, peste 50% dintre elevii de liceu fumează ţigări electronice sau produse de tutun încălzit, arată un raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică.
Dar cînd s-a pus la vot în parlament un proiect de lege privind interzicerea publicității la asemenea produse, acum trei ani, el a fost trîntit cu brio de PSD, UDMR și PNL, iar premierul Marcel Ciolacu tocmai a vizitat cu mare tam-tam fabrica de tutun Philip Morris și a lăudat proiectele firmei de extindere masivă a producției în România.
Asta, că vorbim de îngrijorările clasei politice.
Și apropo de măsuri, oare cîte drugtestere o fi cumpărat MAI de la tragedia de la 2 Mai încoace?
Nu mai vorbim de mesajele ușor contradictorii date azi de la vîrful statului: în timp ce președintele pedala pe pericolul major al drogurilor în rîndul tinerilor, premierul Ciolacu vorbea de nevoia de a se evita o isterie națională pe subiect și combătea ideea testării în masă în licee.
Sunt toate cele de mai sus temei să credem că președintele nu a făcut azi decît să bifeze un discurs în deschiderea anului școlar, mimînd îngrijorarea, și nimic mai mult. Eventual, ca să mai uite lumea de alte teme fierbinți.
Și, ca o observație malițioasă de final. Iohannis a recurs azi la un gest în premieră, alegînd o școală gimnazială care poate fi numită ”de cartier”, într-o zonă nu foarte fițoasă a capitalei. Lucru diferit de anii precedenți, cînd șeful statului alegea colegii creme de la creme și de tradiție, din București și din țară, de la ”Grigore Moisil”, ”Gheorghe Șincai”, ”Carol I” ori ”Mihai Eminescu” la ”Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia.
Școala gimnazială 162 din cartierul Giulești e una necăjită, am putea spune, însuși directorul său, Dorin Stoican, relatînd la un moment dat că jumătate dintre elevi provin din familii dezorganizate, reorganizate, monoparentale, crescuți de bunici, cu părinții plecați la muncă în străinătate ș.a.m.d. conform relatărilor siteului edupedu.ro. Un liceu cu copii problemă, mulți cu manifestări agresive, ceea ce l-a împins pe director să propună la dezbaterea legilor educației înființarea de centre de consiliere psihologică și comportamentală pe lângă Centrul Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala (CMBRAE).
Două explicații ar putea exista pentru alegerea președintelui:
1) Președintele s-a umanizat și a decis, împotriva apetenței sale dovedite spre lux și frumos, să descindă printre oameni mai puțin favorizați și să le dea speranțe de mai bine.
2) Președintele a ales o școală fără elevi de liceu, mai mari, și unde prezența sa a stîrnit o emoție suficient de mare părinților din pături sociale mai modeste pentru a nu exista tentația unor huiduieli zdravene, cum s-a mai întîmplat cu unii politicieni la asemenea festivități.
- Advertisement -
