Măsurile fiscale adoptate în perioada stării de urgenţă nu corespund în întregime aşteptărilor mediului de afaceri şi, cu certitudine, vor trebui luate şi alte măsuri, consideră Daniel Anghel, Partener coordonator servicii fiscale şi juridice PwC România.
„Cu toate că aceste măsuri nu corespund în întregime aşteptărilor mediului de afaceri care a înaintat un amplu set de propuneri şi mulţi se simt dezamăgiţi de varianta adoptată prin ordonanţa de urgenţă, este posibil ca în viitor – din moment ce Comisia Europeană a suspendat Pactul de stabilitate prin care este impus plafonul de deficit bugetar de 3% din PIB – să poată fi gândite alte măsuri care să acopere nevoile companiilor”, precizează Anghel într-un comunicat remis sâmbătă AGERPRES.
El arată, în context, că măsurile fiscale luate de autorităţi sunt soluţii rapide impuse de viteza cu care se desfăşoară evenimentele, însă cu un impact redus faţă de ceea ar fi necesar.
„Având în vedere că ne aflăm într-o situaţie de urgenţă din toate punctele de vedere, măsurile luate acum sunt soluţii rapide impuse de viteza cu care se desfăşoară evenimentele, însă deocamdată cu un impact redus faţă de ceea ar fi necesar. Cu certitudine, vor trebui luate şi alte măsuri, unele care pot fi anticipate de acum, altele care vor trebui să ofere răspunsuri la problemele care vor apărea pe parcurs. Odată ce va avea loc o stabilizare a situaţiei şi răspândirea virusului va fi stăpânită, va fi nevoie şi de un pachet mai complex de redresare a economiei”, precizează Anghel într-un comunicat remis sâmbătă AGERPRES.
Pe de altă parte, acesta aminteşte că, în ultimii ani, mai multe voci autorizate au avertizat că autorităţile vor avea posibilităţi reduse de acţiune dacă va apărea o criză, în condiţiile în care politica fiscală prociclică aplicată în ultimii ani de creştere economică a restrâns spaţiul fiscal şi a limitat foarte mult mijloacele de intervenţie ale guvernului.
„Măsurile fiscale privind declararea şi plata taxelor în perioada stării de urgenţă au fost publicate în această dimineaţă în Monitorul Oficial, fiind aşteptate cu nerăbdare de companii, mai ales în condiţiile în care termenul de depunere a declaraţiei de impozit pe profit de 25 martie se apropie vertiginos. Fiind o perioadă foarte dificilă care a evoluat mult mai rapid decât se anticipa, sperăm că actualul pachet de măsuri reprezintă o primă reacţie care va fi urmată de alte decizii în funcţie de modul în care va avansa această criză. Din păcate, trebuie să admitem că politica fiscală prociclică aplicată în ultimii ani de creştere economică a restrâns spaţiul fiscal şi a limitat foarte mult mijloacele de intervenţie ale guvernului. În ultimii ani multe voci avizate au dat avertismente privind faptul că guvernul va avea posibilităţi reduse de acţiune dacă va apărea o criză”, precizează reprezentantul PwC.
Deşi a fost declarată public intenţia de a amâna cu o lună depunerea declaraţiilor de impozit pe profit, ordonanţa de urgenţă nu prevede acest lucru, iar Ministerul Finanţelor precizează, într-un comunicat remis sâmbătă, că „toate cazurile excepţionale şi argumentate de întârzieri în depunerea declaraţiilor vor fi tratate cu toată deschiderea şi indulgenţa prevăzută de lege”.
„Din păcate aceste asigurări nu mai sunt privite cu aceeaşi încredere, iar în ceea ce priveşte afirmaţia că vor tratate cu indulgenţă cazurile excepţionale şi argumentate de întârzieri apar întrebări privind abordarea echitabilă a autorităţilor în raport cu toţi contribuabilii”, subliniază Daniel Anghel.
Conform ordonanţei de urgenţă, guvernul va amâna plata impozitelor locale (clădiri, terenuri, mijloace de transport) cu trei luni, noul termen fiind data de 30 iunie inclusiv, urmând ca şi bonificaţie de până la 10% să fie acordată. De asemenea, vor fi suspendate sau nu vor începe măsurile de executare silită prin poprire, cu excepţia executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanţelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală.
O altă modificare vizează OG 6/2019 privind restructurarea financiară iar cei care vor să folosească această facilitate au posibilitatea să notifice organele fiscale până la 31 iulie 2020, urmând ca solicitarea de restructurare să poată fi depusă până la 30 octombrie 2020. Celelalte condiţii rămân, respectiv să fie persoană juridică de drept public sau privat, să se afle în dificultate financiară, să nu fi fost dizolvat, să nu se afle în procedura insolvenţei dar să existe riscul intrării în insolvenţă, să nu îndeplinească condiţiile pentru a beneficia de eşalonarea la plată prevăzută de Codul de procedură fiscală, să aibă toate declaraţiile fiscale depuse potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii notificării privind intenţia de restructurare sau să le depună într-un termen de maximum 10 zile de la solicitarea organului fiscal, arată sursa citată.
Obligaţiile fiscale care pot face obiectul restructurării sunt cele din OG 6/2019, adică obligaţii bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2018, inclusiv cele stabilite prin decizii de impunere comunicate ulterior acestei date, de un milion lei sau mai mari şi neachitate până la data emiterii certificatului de atestare fiscală, precum şi accesoriile aferente acestora. De asemenea pot fi restructurate obligaţii stabilite de alte organe decât organele fiscale, transmise spre recuperare organelor fiscale după data de 1 ianuarie 2019, precum şi amenzile de orice fel, transmise spre recuperare organelor fiscale după data de 1 ianuarie 2019.
Potrivit lui Daniel Anghel, mai importantă este, însă, prevederea privind obligaţiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă şi neachitate până la încetarea stării de urgenţă. Pentru acestea nu se calculează şi nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere conform Codului de procedură fiscală, nefiind considerate obligaţii fiscale restante. „Prin urmare, ar fi vorba în principiu de o perioadă de 60 de zile dacă luăm în considerare că perioada este cuprinsă între momentul intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă (care intră în vigoare la data publicării) până la încheierea stării de urgenţă (de 30 de zile de momentul declarării cu posibilitatea de prelungire), la care se adaugă alte 30 de zile. Astfel, întârzierile la plată sau neplata în această perioadă nu vor atrage dobânzi şi penalităţi, iar contribuabilii rămân eligibili să participe, de exemplu, la procedurile de achiziţii publice şi nu riscă să li se anuleze diverse autorizaţii”, a explicat Daniel Anghel.
Totodată, contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual şi, prin urmare, trebuie să facă plăţi anticipate trimestrial nu vor mai plăti la nivelul anului anterior, ci pot plăti la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent, modul de calcul rămânând valabil pe tot parcursul anului urmând să facă aceleaşi plăţi ca valoare pe tot parcursul anului 2020. Aceeaşi regulă se va aplica şi celor care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic.
Pe de altă parte, reprezentantul PwC aminteşte şi măsurile propuse de companii dar neagreate de autorităţi, precum declaraţia de impozit pe profit sau rambursarea TVA doar cu control ulterior.
„Ar fi fost utilă şi compensarea pierderilor realizate în primul trimestru din 2020 cu profiturile din anul financiar 2019 în cazul celor care fac plăţi anticipate trimestriale pentru impozitul pe profit, întrucât în primul trimestru activitatea economică a fost în creştere, iar schimbarea în al doilea trimestru va fi dramatică. Deşi a fost, de asemenea, anunţată ca luată în considerare, bonificaţia pentru cei care îşi plătesc la timp debitele nu a mai fost adoptată, cu toate că ar fi stimulat unele companii să le achite mai repede şi ar fi fost un sprijin şi pentru încasările bugetare”, a arătat Anghel
