Regina Ana a României a murit, luni, la ora 13,45, la Spitalul din Morges, în Elveția, a anunțat Biroul de Presă al Majestății Sale Regelui Mihai I, într-un comunicat transmis AGERPRES.
Regina Ana a murit exact la un an de la excluderea din Familia regală a Principelui Nicolae în 1 august anul trecut.
CITIȚI ȘI:Anna de Bourbon Parma: De la voluntar și locotenent în al doilea război mondial la Regina României
Înmormântarea va avea loc în 13 august, ora 15.00, la Curtea de Argeș.
„La căpătâiul Reginei au stat, până în ultima clipă, Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu, Principesa Elena, Principesa Sofia și Principesa Maria. Majestatea Sa Regele Mihai a venit la spital, alături de Regină, în fiecare zi din ultima săptămână. Cu o zi înainte, Regina Ana a primit ultimele sacramente de la părintele titular al Parohiei Catolice din orașul Morges”, precizează comunicatul.
Potrivit sursei citate, programul funeraliilor va fi făcut public, în detaliu, în cursul zilei de marți.
Conform tradiției Funeraliilor Regale din țara noastră, corpul neînsuflețit al Reginei Ana va fi depus pentru o zi în Holul de Onoare al Castelului Peleș, iar apoi pentru o zi în Sala Tronului la Palatul Regal din Calea Victoriei. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeș, în noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, se arată în comunicat.
Ultimele Funeralii Regale din țara noastră au avut loc la 24 iulie 1938, când Regina Maria a fost condusă pe ultimul drum. La dorința Regelui Mihai I, funeraliile Reginei Ana vor respecta tradiția înaintașelor Majestății Sale.
Familia Regală anunță mare doliu pentru primele șapte zile de la înmormântare și doliu timp de 40 de zile.
Începând de marți, cărți de condoleanțe vor fi deschise simultan la Castelul Peleș, la Palatul Regal din Calea Victoriei și la Palatul Elisabeta. Ele vor fi la dispoziția publicului timp de 40 de zile de la data decesului. Condoleanțele pot fi transmise online la adresa www.familiaregala.ro/mesaje.
Toți cei care doresc să depună flori, jerbe sau coroane sunt invitați să o facă, începând de marți, la Palatul Regal din Calea Victoriei, în fața intrării principale, se mai arată în comunicat.
POVESTEA DE DRAGOSTE A REGELUI MIHAI ȘI REGINEI ANA
În noiembrie 1947, Regele Mihai a plecat la Londra pentru a asista la nunta verişoarei sale, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Comuniştii sperau să nu se mai întoarcă. Premierul Petru Groza chiar a insistat ca Regele să meargă la nuntă. La plecarea de la Bucureşti, la ceremonia de la gară, membrii guvernului Petru Groza mustăceau, sperînd că Suveranul va rămîne în Anglia pentru a nu fi nevoiţi să pună la cale o lovitură de stat. Zvonurile ajunseră şi la Londra, acolo unde premierul Winston Churchill i-a spus Regelui să nu se lase păcălit de comunişti. Mihai I nu avea însă de gînd să rămînă în străinătate.
La Londra, imediat după nunta Reginei Elisabeta, Regele Mihai a fost invitat la o recepţie de către Marele Duce Jean de Luxemburg la celebrul Hotel Claridge’s. „Cînd am ajuns, am urcat la apartamentul unde ştiam că e mama. Intrînd, am văzut-o pe regina Elena, pe ducesa de Aosta, sora ei şi pe mama. Iar de vorbă cu ele, în picioare, era un tînăr în uniformă… Cum nu ieşisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverenţă, am luat poziţie de drepţi şi l-am salutat lovind călcîiele ca un soldat! M-am simţit atît de umilită de mine însămi, încît am ieşit imediat, ca să merg la verişoarele mele, care erau la alt etaj”, povestea Regina Ana momentul în care l-a cunoscut pe Regele Mihai. Pe mama Regelui, Regina Mamă Elena, Principesa Anne de Bourbon Parma o cunoscuse cu cîţiva ani înainte la Copenhaga, viitoarea Regină a României fiind rudă apropiată a Familiei Regale a Danemarcei. Chiar Ana şi familia sa au fost ajutate în mai multe rînduri de către cea care mai apoi i-a devenit soacră. Întîlnirea de la Hotelul Claridge’s a însemnat dragoste la prima vedere. „După asta am mers la cinema împreună, pentru că regele nu ştia cum se stă la coadă la cinematograf, cum se plăteşte. Fratele meu Michel şi cu mine l-am învăţat cum se trăieşte simplu, nu într-un palat. Aşa a aflat cum se stă la coadă, cum se plăteşte la un magazin, cum se cumpără bilete la cinema. Era amuzant. Nu ştia nici cum se plăteşte taxiul”, îşi reamintea Regina Ana.
La sfîrşitul recepţiei, Regele i-a cerut mîna Principesei, care însă l-a refuzat. Regele, Regina Mamă şi Principesa Ana au plecat apoi la Lausanne. Acolo cei doi au petrecut mult timp împreună. Înainte de a pleca spre Bucureşti, Ana i-a spus lui Mihai că acceptă cererea în căsătorie. Mareşalul Curţii, Negel, a informat deîndată pe premierul Petru Groza şi a cerut aprobarea pentru căsătorie. Groza a spus însă că „în situaţia actuală este cu neputinţă”. Trebuie spus că Executivul era cel care aproba căsătoria Suveranului. Regele Mihai a propus mai multe variante, dar fiecare a fost refuzată de Groza. Între timp, Regele s-a reîntors la Bucureşti. În gara Mogoşoaia membrii guvernului aveau figuri glaciale. Ei sperau să nu îl mai vadă pe Rege. Între timp fusese la Bucureşti, într-o vizită, Iosif Broz Tito. Se spune că atunci s-a pus la cale planul abdicării. De Crăciun, Regele Mihai şi Regina Mamă au plecat la Sinaia, la Peleş. La 29 decembrie, Petru Groza a telefonat, rugîndu-l pe Rege să vină la Bucureşti pentru „o chestiune de familie”. A doua zi, la Palatul Elisabeta, Regele aştepta din partea lui Petru Groza veşti bune privind căsătoria. Numai că Petru Groza îl minţise pe Suveran. Primul ministru a venit la Palat însoţit de Gheorghe Gheorghiu Dej. Şi a urmat şantajul şi obligarea Regelui de a abdica. Cîteva zile mai tîrziu, Regele şi Regina Mamă însoţiţi doar de cîţiva colaboratori plecau din România. Au stat o perioadă la Hotelul Beau Rivage din Lausanne, Elveţia. Regele a mers într-un turneu în America. Se gîndea la nuntă. Nici o ţară nu a dorit să se implice în organizarea nunţii, nici măcar Danemarca, ţara de origine a Principesei Ana. Regele Paul al Greciei, fratele Reginei Mamă Elena, s-a oferit imediat să organizeze nunta. Regele urma să se căsătorească ortodox, aşa cum cerea Constituţia din 1923, iar Grecia este ţară ortodoxă.
Dar nu toate problemele erau rezolvate. La acea vreme Biserica Catolică avea reguli foarte stricte privind căsătoriile cu cei din alte religii. Ca atare, Principesa Ana de Bourbon Parma trebuie să obţină permisiunea Vaticanului. Regina Mamă Elena şi mama Principesei au mers la Vatican. „Mama şi soacra mea, regina Elena, au mers amîndouă să ceară acordul Papei Pius XII. Şi mama a mers atît de departe încît a dat cu pumnul în masă! Mama era furioasă pentru că Papa a spus: «Nu-mi pot da binecuvîntarea»”, povestea întîlnirea Regina Ana. Mai mult chiar, nici un membru al familiei Principesei nu a avut dreptul să vină la nuntă, fiind ameninţati cu excomunicarea de către Vatican. A venit însă un unchi din Danemarca, care era protestant.
Regele, Regina Mamă şi Principesa Ana au plecat cu avionul la Atena, însoţiţi de doi apropiaţi ai Regelui: Jacques Vergotti şi generalul Ilie Lazăr. La aterizarea la Atena, Regele şi familia sa au fost invitaţi să coboare din avion înaintea celorlalţi pasageri. Pe pistă se afla Regele Paul, care organizase primirea oficială cu fanfară militară. Interesant este că în avion se afla şi un jurnalist american care apoi a scris un articol în care se revolta că a fost ţinut în avion, deoarece pe pistă avea loc un… spectacol de marionete.
La 10 iunie 1948 a avut loc nunta Regelui Mihai I cu Principesa Ana. Întreg guvernul grec a fost prezent. Pentru luna de miere, Regele Paul a pus la dispoziţia tinerilor reşedinţa sa de vară de la 90 de kilometri de Atena.
Tatăl Regelui Mihai, Carol al II-lea, nu a fost invitat la nuntă. Relaţiile dintre cei doi erau reci din 1932, cînd Regina Mamă Elena fusese alungată din ţară şi trimisă în exil la Florenţa. Mihai I nu a uitat niciodată aventurile tatălui său şi mai ales comportarea urîtă faţă de mama sa. Regele Carol al II-lea i-a trimis o scrisoare de felicitare nurorii sale, în care îşi manifesta speranţa că va fi o soţie bună pentru fiul său. Răspunsul Reginei Ana a fost tăios şi ironic: „Sper să fiu la fel de bună soţie pe cît de bun soţ aţi fost dvs. pentru soacra mea!”. Regina Ana nu l-a cunoscut niciodată pe Carol al II-lea.
După căsătorie, Mihai şi Ana au locuit la vila Reginei Mamă de la Florenţa. Mai apoi au stat în Danemarca şi în cele din urmă în Anglia, iar din 1956 s-au mutat la Versoix, în Elveţia. Şi-au botezat toate cele cinci fiice ortodox. Au crescut găini, ca să se întreţină. Au refuzat orice ajutor, inclusiv oferta preşedintelui Truman pentru a se stabili în Statele Unite. S-au descurcat greu. Din cauza datoriilor, Regina Mamă Elena a trebuit să-şi vîndă vila de la Florenţa. S-a mutat într-un apartament la Lausanne, la distanţă mică de Versoix. În anii ’80, îmi povestea mai de mult Regina Ana, au fost împreună într-o seară la o biserică ortodoxă. În România începuse demolarea bisericilor. După slujbă, Regina Mamă a cerut românilor ortodocşi să meargă alături de ea pe străzile din Lausanne într-o procesiune în tăcere numai cu lumînări în mîini în semn de protest faţă de ceea ce se întîmpla acasă. A fost un gest care a impresionat la vremea aceea presa internaţională.
Alături de Regele Mihai şi Regina Ana o perioadă de timp a fost valetul Gheorghe. Acesta îşi lăsase familia în România. La un moment dat nu a mai rezistat dorului şi s-a întors acasă. Nimeni nu ştie ce s-a întîmplat cu el. Timp de 10 ani, Regele nu s-a putut vindeca de drama despărţirii de ţară. Doctorul i-a spus să organismul său nu se refăcuse după solicitările din trecut. Se făcea alb la faţă şi chiar a leşinat la o recepţie. Abia după zece ani şi-a revenit cît de cît.
