Ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut de aproape cinci ori în ultimii 25 de ani şi a ajuns anul trecut la circa 4%, conform datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică şi de biroul european de statistică Eurostat. Evoluţia este una normală însă, pe măsură ce economia creşte şi trece de la una nedezvoltată la una în curs de dezvoltare, ponderea agriculturii scade şi creşte cea a industriei, scrie Ziarul Financiar.
Totuşi, aceste cifre nu indică faptul că acest sector nu este un pilon de bază al economiei româneşti, ba din contră, analiştii şi executivii din industrie vorbesc despre un potenţial uriaş de dezvoltare al agriculturii.
„Acest sector rămâne un motor important al economiei locale, cu un aport de circa 4% la PIB în 2020 şi cu un potenţial uriaş de creştere şi atragere de investiţii”, explică Monica Biota, partener al PwC România.
Anul 2021 a fost unul cu producţii de cereale record, comparativ cu 2020, când acestea au fost afectate de secetă. Dar România are încă o productivitate mai scăzută a recoltelor în comparaţie cu alte ţări agricole avansate tehnologic. Printre factorii care contribuie la această evoluţie se numără structura fermelor încă foarte polarizată, cu un număr enorm de exploataţii individuale mici, de subzistenţă, infrastructura deficitară a sistemului de irigaţii şi subdezvoltarea segmentului de logistică, adaugă executivul PwC.
„Ştim cu toţii că apa, mai exact lipsa apei, este o problemă vitală în agricultură, iar în lipsa proiectelor concrete, a investiţiilor în sistemul de irigaţii, nu putem vorbi nici de productivitate şi nici de competitivitate în raport cu un fermier din altă parte a Europei”, completează Monalisa Ungureanu, CEO al Agrii România, companie care furnizează la nivel naţional servicii agronomice, îngrăşăminte şi pesticide.
