Deşi lupta pentru autonomia maghiarilor din Transilvania nu şi-a atins obiectivul, aceasta are mai multe „succese colaterale”, unul dintre ele fiind legitimarea conceptului de Ţinut Secuiesc, care a intrat în gândirea publică românească tocmai prin negarea constantă din partea mediului politic românesc – a declarat vineri, la Oradea, politologul şi profesorul universitar Miklós Bakk.
Miklós Bakk, cadru didactic universitar şi membru fondator al asociaţiei transilvaniste TEUS, a participat la forumul pe tema autonomiei organizat de Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT). În cadrul mesei rotunde intitulate „Şansele demersurilor de autonomie într-o lume în schimbare”, acesta a trecut în revistă succesele şi eşecurile de până acum ale luptei pentru autonomie. A subliniat că şi eşecurile au fost utile, întrucât au trasat un „traseu de învăţare”.
Printre „succesele colaterale”, el a menţionat acceptarea drapelului secuiesc ca simbol comunitar, precum şi legitimarea conceptului de Ţinut Secuiesc.
Tot ca succes colateral a apreciat şi faptul că tema regională a fost ridicată la nivelul iniţiativelor cetăţeneşti europene, chiar dacă şansele de adoptare sunt reduse. În opinia sa, chiar dacă demersurile de până acum nu au avut succes, prin acestea „s-a reuşit menţinerea status quo-ului teritorial”. „Pentru că, deşi nu dispunem de autonomie, în sistemul nostru administrativ-teritorial există acele bastioane – mă refer în primul rând la judeţele secuieşti – a căror pierdere ar fi extrem de dureroasă şi ar avea consecinţe istorice negative”, a formulat Miklós Bakk.
Acesta a apreciat că susţinătorii autonomiei au ajuns la un punct de cotitură: odată cu transformarea ordinii mondiale se pune întrebarea ce se va întâmpla cu drepturile minorităţilor. „Demersul nostru este prins într-o coeziune dintre o logică imperială şi una de stat naţional, iar, în realitate, niciuna dintre aceste logici nu poate oferi un sprijin maxim”, a arătat profesorul.
