Partidul Mişcarea Populară cere actualei Puteri politice să crească pensiile cu 25% pentru toţi românii, care merită să aibă o bătrâneţe decentă şi lipsită de griji după o viaţă de muncă în care au construit această ţară aşa cum o ştim noi. PMP solicită respectarea legii 263/2010 tocmai în ideea în care aceasta a fost realizată pentru a evita formele de populism ale Puterii şi a stabilit un algoritm foarte clar asupra măririi pensiilor. Astfel, articolul 102 alineatul 5 din Legea Pensiilor prevede că: „Începând cu anul 2021, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a salariului mediu brut, realizate pe anul precedent. Procentul din creşterea reală a salariului mediu brut, luat în considerare la majorarea anuală a valorii punctului de pensie, se reduce gradual cu câte 5% în fiecare an”. Având în vedere că inflaţia este în acest moment de 15,3%, cu perspective de creştere până la 18% la sfârşitul anului, şi salariul mediu a crescut cu 12,1% în iulie 2022 faţă de aceeaşi lună din iulie 2021, PMP consideră că Bugetul pe 2023 trebuie să fie realizat pe o creştere a pensiilor cu 25%.

“Creşterea pensiilor cu un sfert din valoarea lor actuală este obligatorie atât din perspectivă morală, cât şi din perspectivă legală. Având în vedere inflaţia galopantă din România, pe care Guvernul nu a făcut nimic să o stăvilească şi care a muşcat adânc din puterea de cumpărare a populaţiei, pensiile trebuie majorate pentru a le permite bătrânilor să supravieţuiască. Nu cu vouchere de 4 lei pe zi va fi rezolvată problema socială în rândurile pensionarilor, ci cu respectarea Legii pensiilor care spune clar că punctul de pensie trebuie crescut cu inflaţia la care se adaugă aproape jumătate din creşterea salariului mediu. Această majorare pe care o solicită PMP este un drept pe care părinţii şi bunicii noştri îl au, nu o binefacere politică pe care să le-o acorde Puterea. Algoritmul acesta a fost construit tocmai pentru a avea o predictibilitate în angajarea acestor prestaţii sociale ale statului şi de a decupla Bugetul de tentaţii populiste în perioade de expansiune economică. Din păcate, guvernele succesive ale PSD şi PNL au transformat în regulă prorogarea sau anularea pur şi simplu a acestei prevederi din Legea pensiilor 263/2010. Dacă vrem un stat de drept funcţional, nu putem să aplicăm legea selectiv în funcţie de cum le convine sau nu celor aflaţi la Putere”, a declarat Eugen Tomac, preşedinte al Partidului Mişcarea Populară.  

Creşterea salariilor demnitarilor şi a funcţionărimii din administraţie cu 25% votată vesel de PSD, PNL, UDMR şi AUR ne arată că sunt bani pentru majorarea pensiilor. Şeful ANAF, liberalul Lucian Heiuş, ne-a spus că a reuşit încasări record în primele 8 luni ale anului 2022, strângând la Buget 246,2 miliarde de lei (aproape 50 de miliarde de euro). În acest context, dar şi având în vedere angajamentele politice ale partidelor din arcul guvernamental, inclusiv intenţia de a mări plafonul pentru pensii la peste 9,4% din PIB (de la 7,5% în acest moment) nu există nicio justificare logică pentru care actualul Executiv să se opună unei majorări a pensiilor. 

„O mărire cu 25% a plafonului pentru pensii ar plasa România în continuare sub plafonul din PNRR de 9,4% din PIB. Mai precis, la 9,375%, adică 7,5% cât este acum plus 1,875% cât ar însemna majorarea de un sfert pe care o propune PMP. Şi asta la un PIB staţionar din perspectivă nominală. Or, este clar că 2023 va aduce măcar în cifre nominale o creştere semnificativă având în vedere valul inflaţionist. Dacă vor să obţină şi mai mulţi bani, guvernanţii nu au decât să adopte legea pe care PMP a lăsat-o în Parlament de eliminare a pensiilor speciale şi să crească limitele de vârstă la care ies la pensie angajaţii care beneficiază de aceste pensii speciale, pentru că, în felul acesta, vor ajunge într-o zonă mai aproape de contributivitate”, a concluzionat europarlamentarul Eugen Tomac.