Un plan de relansare post pandemie prevăzut pentru doi ani și estimat la 750 de miliarde de euro, majoritatea subvenții, iată propunerea de compromis a Comisiei Europene. Aceasta acordă sumele cele mai importante Italiei, Spaniei și Franței, considerate ca fiind cele mai afectate de pandemie. Propunerea este mai generoasă decât cea făcută de cuplul franco-german, dar nu este deloc pe placul celor patru economii austere nord europene, spune într-un comentariu Radio France Internationale.
COMENTARIUL RFI
S-a stabilit ca proporția de două treimi și o treime între subvenții și împrumuturi să fie păstrată, Comisia vorbind despre împrumuturi făcute de ea însăși, pe termen lung, care vor trebui plătite din bugetul UE după 2028.
Amănuntul este important întrucât acel moment va marca sfârșitul cadrului financiar multianual și deci o gândire pe baze noi a finanțelor UE. Pe de altă parte, Comisia propune o ridicare a resurselor proprii UE pâna la 2% din VNB european pentru ca bugetul UE să depindă mai putin de contribuțiile naționale.
Chestiunea resurselor proprii – insistent cerută de Parlamentul European – este însă una foarte spinoasă. Comisia se gândea inițial la diferite taxe care ar putea fi introduse și s-a fixat în cele din urmă și la ideea de a taxa marile corporații.
Bugetul de relansare este prezentat în paralel cu noua propunere revigorată a bugetului UE pentru 2021-2027 care s-ar ridica el la 1100 miliarde de euro, ceea ce este mai puțin decât prevedea o propunere iniațială din 2018.
Iar din pachetul de 750 de miliarde buget de relansare , partea cea mai importantă îi revine Italiei (153 de miliarde), urmată de Spania (149,3) și de Franța (78 de miliarde dar o contribuție de 130 de miliarde de euro).
România ar primi 33 de miliarde de euro (pentru o contribuție viitoare de 12 miliarde), ceea ce o situează aproximativ pe locul 7 ca importanță printre beneficiare.
Comisia, foarte poetică în exprimare ca de obicei, numește acest buget „istoric” și-l dedică „generațiilor viitoare” ( pe care le și îndatorează astfel pentru următorii 50 de ani).
Problema, tot ca de obicei, este că poezia se lovește brusc de realitate și – și pierde frumusețea. In nordul Europei , singurele economii care posedă azi un triplu A și pe spatele cărora Comisia poate avea o putere de împrumut pe piețele financiare (ca și speranța de a le plăti apoi), vad în compromisul bruxellez un pericol.
Olanda, Austria, Suedia și Danemarca repetă acum că negocierile vor fi dure și că propunerea de la Bruxelles nu poate fi acceptată în forma sa actuală.
Cele patru au o propunere a lor, aceasta vizează împrumuturi pentru statele afectate de pandemie și nu poate fi vorba de subvenții. De altfel, diplomații olandezi spun acum că această propunere va fi cea de bază și nu cea de compromis a Comisiei Europene.
O altă realitate este cea economică. Comisia afirmă că în acest an, economia UE a scăzut deja cu 7% și că în caz de un al doilea val al pandemiei, PIB-ul european este asteptat să scadă cu pâna la 16%.
