După Italia, noul coronavirus se propagă în prezent în restul Europei, stârnind teamă şi forţând autorităţile să ia măsuri de prevenire a extinderii epidemiei, transmite Agerpres.
RELATAREA AGERPRES:
Mai multe ţări europene, printre care Austria, Elveţia, Croaţia sau Grecia au confirmat primele cazuri de infectare, cele anunţate de aceste patru ţări fiind descoperite toate la persoane venite din Italia, unde cel mai recent bilanţ arată 374 de cazuri confirmate şi 12 decese, consemnează AFP.
Italia pare să fi devenit o platformă de răspândire a virusului, astfel că mai multe state europene şi-au sfătuit cetăţenii să evite călătoriile în această ţară ori au plasat în carantină persoanele venite din zonele cele mai afectate.
Statele vecine Italiei au ales totuşi să menţină deschise frontierele cu această ţară, oficialii de la Roma protestând energic faţă de ideea închiderii graniţelor. Idee care nu este agreată nici de oficialii europeni. ”Viruşi precum COVID-19 şi-au arătat capacitatea de a trece frontierele”, susţine comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, pronunţându-se împotriva închiderii graniţelor şi îndemnând statele UE să ”se coordoneze şi să facă schimb de informaţii” pentru a combate epidemia cu acest virus despre care ”rămân multe întrebări fără răspuns, precum originea sa şi modalităţile de transmitere”.
Comisia Europeană a cerut personalului său care a trecut prin ”zona roşie” ce cuprinde cele 11 localităţi italiene plasate în carantină să se autoizoleze timp de 14 zile, un consemn asemănător fiind emis de Parlamentul European, dar care vizează zonele mai extinse din Italia afectate de coronavirus.
Alte state ale UE care au confirmat mai multe cazuri de infectare sunt Franţa, cu 17 cazuri, dintre care două decese, Germania, 18 cazuri, şi Spania, cu 11 cazuri, acestea din urmă fiind toate corelate cu călătorii efectuate în Italia.
Există însă cazuri pentru care nu a fost constatată o legătură epidemiologică clară, respectiv persoane care nu au fost în focare de infecţie sau care nu au avut contacte cunoscute cu persoane infectate.
În Ungaria, Coaliţia Democrată (DK) de opoziţie a întrebat guvernul de ce nu s-a luat nicio decizie de a verifica din punct de vedere medical „masele” de muncitori români care călătoresc prin Ungaria venind din zona de nord a Italiei lovită de coronavirus pentru a se întoarce acasă. Primarul oraşului Eger (la nord-est de Budapesta) a închis piscina din localitate şi a ordonat dezinfectarea acesteia după ce echipa locală de polo a revenit din Italia.
Pentru prima dată, numărul noilor cazuri confirmate în lume l-a depăşit pe cel din China, ţara de unde a pornit epidemia. În total 411 noi cazuri au fost confirmate în China, faţă de 427 în restul lumii, circa 40 de ţări fiind până în prezent afectate, a anunţat miercuri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
Situaţia se agravează şi în Coreea de Sud, a doua ţară cea mai afectată după China şi care a trecut pragul de o mie de cazuri confirmate.
În America Latină a fost confirmat primul caz în Brazilia, fiind vorba despre o persoană venită din Italia, în timp ce Iranul, care, cu excepţia Chinei, înregistrează cel mai ridicat procent de decese în rândul persoanelor infectate, este acuzat că muşamalizează numărul real de cazuri, ceea autorităţile de la Teheran neagă. Poliţia iraniană a arestat 24 de persoane acuzate de răspândirea online a unor ”zvonuri alarmiste” privind propagarea noului coronavirus.
Printre efectele colaterale ale epidemiei se ramarcă anularea unor evenimente culturale sau sportive, degringolada de pe pieţele financiare şi incertitudinile privind evoluţiile economice. Lumea ”pur şi simplu nu este pregătită să facă faţă” acestei epidemii, a avertizat marţi Bruce Aylward, expertul care conduce misiunea comună OMS-China.
În SUA, unde au fost confirmate deocamdată 57 de cazuri, directorul adjunct al Centrului de prevenire şi control al bolilor, Anne Schuchat, a declarat că, deşi riscul imediat este scăzut, situaţia la nivel global sugerează că o pandemie este probabilă. ”Nu este o chestiune de ”dacă”. Este o chestiune de ”când” şi câţi oameni vor fi infectaţi”, a spus Anne Schuchat, potrivit Reuters.
Folosirea termenului de ”pandemie” este însă dezaprobat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Conform directorului general al acesteia, Tedros Adhanom Ghebreyesus, ”folosirea nechibzuită a cuvântului ”pandemie” nu are niciun beneficiu concret, în schimb creează riscuri semnificative amplificând temeri şi stigmate nejustificate şi inutile şi paralizează sistemele”.
