Scriitorul Horia-Roman Patapievici consideră că fenomenul corectitudinii politice cu care se confruntă societățile contemporane se manifestă ca o teroare morală, un coșmar asemenea stalinismului și atrage atenția asupra potențialului devastator pentru libertatea cuvântului și pentru modul în care civilizația occidentală a construit noțiunea de civilizație liberă.
„Ilustrând perfect butada aceea teologică, care spune că cea mai mare ispravă a diavolului este să-i convingă pe oameni că nu există, la fel procedează și corecții politici. Partida asta, în momentul în care vei expune chestiunea, cu o privire candidă, deschisă, pentru că, nu-i așa, ei sunt foarte ‘open minded’, ei vor spune ‘Dar nu e adevărat! Pur și simplu nu este adevărat!’ În momentul în care vei aduce argumente vor spune ‘Nooo… E o interpretare tendențioasă! În realitate…’ Și-ți vor spune cum stau lucrurile ‘în realitate’. Suntem cumva ca într-un coșmar de revenire a stalinismului fără NKVD și fără teroarea care, în anii ’50, a reglat pe veci chestiunea cine are dreptul să deschidă gura și cine poate vorbi. Cumva, în absența terorii fizice a apărut o teroare care este morală și care este teama justificată a omului civilizat de a fi eliminat din lumea civilizată”, a afirmat Patapievici la Bookfest.
Patapievici, care a participat sâmbătă la lansarea cărții „Proștii Europei. Cum se sinucid civilizațiile” de Traian Ungureanu, desfășurată la standul Humanitas din cadrul Bookfest, a atras atenția că „astăzi, corectitudinea politică, mizează, ca ideologie, pe faptul că tu vrei să aparții unei comunități de valori”.
„Prin această apartenență te identifici cu o comunitate de destin. Ei bine, când ești rupt de ea, prin stigmatizare, ești rasist, ești islamofob, ești împotriva progresului ș.a.m.d. Este o lovitură puternică. Ca să nu mai spun că (…) sancțiunile există și excluderea nu este doar morală, este o excludere care antrenează toate, toate compartimentele vieții, până la acel existențial suprem”, a punctat scriitorul.
Patapievici a subliniat că mișcarea corectitudinii politice, „începută ca o pedantă puricare a modului în care sunt întrebuințate cuvintele”, „a devenit, de fapt, o mișcare care, astăzi, transformă orice critică la adresa ei într-un stigmat infamant”.
„Bunăoară, chestiunea care stă în centrul lumii de astăzi și a cărții lui Traian Ungureanu care este problema terorismului musulman, islamic, care se revendică dintr-o interpretare a Coranului și a tradiției, o interpretare care, din păcate, nu este periferică pentru că majoritățile nu o resping, iar atunci când ‘radicalizații’ — cum se numesc astăzi — își termină treaba, găsesc întotdeauna un consens, o scuză sau un adăpost în majoritățile care, nu-i așa, corect politic este să le distingi cu grijă de extremiștii care fac rele. În momentul în care critici aceste lucruri, stigmatul este pregătit, ești islamofob, ești rasist. (…) Dar, în momentul în care eticheta de rasist este folosită pentru a te stigmatiza, a te elimina și a-ți închide gura pur și simplu cu o cenzură care-i foarte subtilă și care s-a insinuat în universități, în presă, în lumea politică astfel încât agenda este fixată de tabuurile corectitudinii politice, în acest moment vedem potențialul devastator pentru libertatea cuvântului și pentru modul în care civilizația occidentală a construit noțiunea de civilizație liberă, le vedem, pericolele sunt explozive, dar, cumva, suntem legați de mâini și de picioare”, a spus filosoful.
Afirmând că „islamofobia este una din maladiile inventate de corecții politici pentru a exclude din dezbatere pe cei care doresc să spună lucrurilor pe nume”, Patapievici a subliniat că nu are nimic cu Islamul. „Mă simt imediat obligat să precizez: nu am nimic cu Islamul, dacă mă chestionați, știu multe despre islam, am citit Coranul, admir filosofia făcută în limba arabă în Evul Mediu, deci nu pot fi acuzat de islamofobie decât dacă sunteți corecți politic”, a încheiat Horia-Roman Patapievici.
