Declaraţiile recente ale preşedintelui României, Klaus Iohannis, cu privire la maghiari, pot fi considerate instigatoare la ură, a declarat, luni, Levente Magyar, secretar de stat pentru relaţii cu Parlamentul ungar al Ministerului Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior în cadrul Comisiei parlamentare pentru afaceri externe. Comisia a adoptat în unanimitate o rezoluţie în care condamnă declaraţiile antiminoritare ale preşedintelui României şi a luat un angajament ferm pentru susţinerea instituţiei autonomiei, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Levente Magyar a evidenţiat că datorită originii săseşti, toată
lumea era plină de speranţe în ceea ce priveşte preşedinţia lui
Iohannis, minoritatea maghiară din România l-a votat în număr
semnificativ atât pentru primul mandat, cât şi pentru cel de-al
doilea. Politicianul a amintit declaraţiile recente ale
preşedintelui român care a acuzat Partidul Social Democrat că a dat
Transilvania pe mâna maghiarilor.
Preşedintele României şi-a exprimat poziţia potrivit căreia
sunt trădători aceia care negociază cu maghiarii şi nu contestă
ferm doleanţele maghiarilor. Potrivit lui Levente Magyar,
afirmaţiile lui Klaus Iohannis nu pot fi considerate doar ca simple
afirmaţii retorice de politică internă, ele pot avea consecinţe de
anvergură şi sunt în măsură să incite la ură.
În anul 2020, România a dat tonul antiminoritar la cel mai
înalt nivel, ceea ce nu a fost caracteristic în ultimii ani.
Politicianul a menţionat, de asemenea, “tradiţia” românească
potrivit căreia, dacă există o problemă, cartea maghiară este
întotdeauna scoasă pentru a distrage atenţia opiniei publice de la
problemele reale. Secretarul de stat a remarcat: Budapesta doreşte
să dezvolte relaţiile româno-ungare, dar nu renunţă la a ajuta
minoritatea maghiară de peste hotare şi la protejarea acestei
comunităţi în faţa a tot felul de atacuri, a precizat oficialul
ungar.
Preşedintele comisiei, Zsolt Németh (Fidesz), şi-a exprimat
regretul că rezultatele pozitive din ultimii ani au căzut victime
unei astfel de furtuni. În opinia sa, România trebuie să se lupte
simultan cu două tipuri de virusuri: noul tip de coronavirus şi
vechiul tip al virusului şovin. Un nou purtător al virusului a
apărut în persoana preşedintelui României, a declarat Zsolt Németh,
potrivit căruia, ceea ce s-a întâmplat prezintă riscul ca situaţia
minorităţilor să fie afectată negativ faţă de actualul status quo.
Barna Zsigmond (Fidesz) a atras atenţia asupra faptului că,
după prima sa declaraţie, Iohannis a mai făcut o declaraţie
confirmând cele spuse prima oară. Politicianul a fost curios: oare
ce paşi urmează?
Attila Mesterházy (Partidul Socialist Maghiar) a întrebat, de
asemenea, ce măsuri au fost luate şi ce intenţionează să facă
Ministerul Ungar al Afacerilor Externe, ce strategie comună ar
putea realiza împreună cu UDMR în această privinţă?
Hajnalka Juhász (Partidul Popular Creştin Democrat) a atras
atenţia asupra obligaţiilor internaţionale pe care şi le-a asumat
România. Aceasta a considerat trist faptul că, în timp ce Ungaria
este atacată pentru legea de combatere a epidemiei de coronavirus,
preşedintele Consiliului Europei nu şi-a spus cuvântul în problema
cu România.
Şi Koloman Brenner (Jobbik) a calificat declaraţia
preşedintelui român drept scandaloasă. Acesta a menţionat că, după
alegerea lui Iohannis, mulţi maghiari din Transilvania au crezut că
ţara va avea un preşedinte mai prietenos.
În răspunsul său, Levente Magyar a considerat că tăcerea
Consiliului Europei este una dintre cele mai dizgraţioase atitudini
faţă această problemă.
Politicianul a menţionat că au existat momente pozitive în ceea
ce priveşte managementul epidemiei, dar impresia acestuia este că
partea română caută punctele pe care poate fi clădită naraţiunea
potrivit căreia politica maghiară reprezintă un pericol.
Nu a existat un schimb de corespondenţe cu Ministerul
Afacerilor Externe al României în această privinţă, a explicat
secretarul de stat, au ieşit cu declaraţii atât prim-ministrul, cât
şi ministrul de Externe al Ungariei. Potrivit lui Levente Magyar,
acesta este un fenomen care se leagă de cazuri anterioare.
Comisia a adoptat o rezoluţie pe această temă. După întâlnire,
Zsolt Németh a declarat că Budapesta consideră că autonomia este în
interesul ambelor părţi şi că există în mod evident o cooperare din
ce în ce mai largă. Preşedintele României este rugat să nu
obstrucţioneze, ci să contribuie la realizarea consensului. În
rezoluţie, Ungaria se angajează să continue cooperarea
româno-ungară şi consideră că ţările sunt sortite la cooperare,
Ungaria este poarta de vest a României, iar dincolo de statutul
juridic al maghiarilor din Transilvania, există numeroase interese
comune. Comportamentul preşedintelui României este unul
iresponsabil care pune în pericol, exact acum, cooperarea. Zsolt
Németh a menţionat că a existat o cooperare foarte bună între cele
două ţări în lupta împotriva epidemiei. Preşedintele comisiei a
semnalat că va transmite rezoluţia comisiilor partenere române,
preşedinţilor Comisiilor de afaceri externe ale Camerei Deputaţilor
şi Senatului, secretarului general al Consiliului Europei,
preşedintelui Adunării parlamentare, preşedintelui Comisiei pentru
afaceri externe a Parlamentului European, OSCE şi NATO.
