Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a cerut Parlamentului documente cu privire la 144 de senatori şi deputaţi, în cazul cărora se fac verificări privind angajarea unor rude la cabinetele parlamentare, potrivit oficialilor PICCJ.
Documentele justificative au fost cerute Parlamentului de către Secţia de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului instanţei supreme, au declarat, pentru MEDIAFAX, sursele citate.
Potrivit aceloraşi surse, documentele solicitate de procurori vizează parlamentari din toate partidele.
În ultimii ani, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să facă verificări în cazul unor actuali şi foşi deputaţi şi senatori, care şi-au angajat rude în birourile lor parlamentare. În mai multe cazuri, Parchetul instanţei supreme, a făcut cercetări pentru conflict de interese şi a trimis în judecată dosarele în care sunt acuzaţi foşti şi actuali parlamentari.
Potrivit Codului penal, „fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Conform prevederilor legale, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective. Persoana faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului.