Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a salutat, prin comunicatul emis marţi, poziţia comună luată de Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Partidul Civic Maghiar (PCM) şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) cu privire la armonizarea concepţiilor despre autonomie, opinând că partidele au acceptat criteriile ce stau la baza proiectului său de statut.
“Considerăm că declaraţia comună reprezintă confirmarea ulterioară a depunerii, în data de 22 decembrie, a proiectului de lege referitor la autonomia Ţinutului Secuiesc, fiindcă acest proiect corespunde criteriilor acceptate de toate cele trei partide”, se arată în comunicatul semnat de Balázs Izsák, preşedintele CNS.
INFORMAŢIA CHEIE: CNS a mulţumit lui Katalin Szili, însărcinatul premierului ungar pentru activitatea de mediere, care a facilitat cooperarea şi care a condus la consens în urma unei serii lungi de tratative. “Avem convingerea că această declaraţie comună poate constitui fundamentul colaborării în susţinerea pe plan intern şi internaţional a statutului de autonomie, care a fost înaintat Parlamentului pentru a treia oară, precum şi în organizarea unor demersuri, care vor promova dialogul dintre comunitatea naţională maghiară din România şi populaţia majoritară”, se arată în comunicatul CNS.
În declaraţia dată ulterior agenţiei ungare de presă MTI, Balázs Izsák a enumerat acele criterii din proiectul de statut de autonomie al Ţinutului Secuiesc elaborat de către CNS, care în viziunea sa au fost confirmate prin delaraţia tripartită. Organizaţiile politice maghiare din România îşi imaginează funcţionarea autonomiei teritoriale între graniţele istorice ale Ţinutului Secuiesc şi acceptă faptul că aceasta ar trebui să se bazeze pe scaunele istorice secuieşti; în plus, insistă asupra atribuţiunilor legislative şi executive ale autonomiei, a alegerii conducătorilor acesteia prin vot general şi secret, precum şi ca limba maghiară să fie limbă oficială a Ţinutului Secuiesc.
Graniţele Ţinutului Secuiesc, unul dintre criteriile enumerate, au reprezentat anterior subiect de aprige controverse între părţile implicate. CNS dorea ca acestea să coincidă cu graniţele istorice ale ţinutului, iar proiectul comun semnat de UDMR şi PCM ar fi constituit regiunea numită Ţinutul Secuiesc prin asocierea judeţelor Harghita, Covasna şi Mureş. Cu ocazia reorganizării administrativ-teritoriale din anul 1968 au fost alipite celor trei judeţe arii care nu au aparţinut niciodată de Ţinutul Secuiesc şi sunt populate în majoritate de români.
