Liderii occidentali nu au condamnat regimul chinez pentru lipsa sa de umanitate, după moartea laureatului Premiului Nobel pentru Pace Liu Xiaobo. O rușine morală și o greșeală politică, deplânge situația ziarul Le Monde .
Atunci când, în 2008, disidentul chinez Liu Xiaobo și prietenii săi au ales să-și demumească manifestul „Carta 08“, chemând la alegeri libere și guvernare democratică în China, ei au făcut aceasta cu referire directă la celebra Carta 77, lansată de disidentul cehoslovac Vaclav Havel și prietenii săi.
Liu Xiaobo, a murit joi , 13 iulie, de cancer, fără să fi fost pus în libertate.
Guvernele democratice i-au susținut, în lupta lor, pe Vaclav Havel, pe Nelson Mandela sau Andreï Sakharov. Oponenții regimurilor totalitare erau cazuri celebre în Occident.
Acesta eră s-a sfârșit. La reuniunea G20 din 7 și 8 iulie, subiectul a fost evitat: Președintele chinez Xi Jinping era acolo. Vineri, în timpul conferinței de presă comune la Paris, președinții Donald Trump și Emmanuel Macron au fost întrebați de un jurnalist chinez ce cred despre președintele Xi Jinping. Amândoi l-au lăudat, fără a denunța în vreun fel moartea în detenție a unui laureat al Premiului Nobel pentru Pace.
Președintele francez l-a omagiat, pe Twitter, pe disidentul chinez, ca pe un mare luptător pentru libertate“ și-a exprimat „sprijinul pentru familia lui și soția lui“. La Washington, secretarul de stat Tillerson a solicitat eliberarea soției sale și transferul ei în Occident, scrie Le Monde.
Occidentul l-a trădat pe Liu Xiaobo scrie și La Repubblica:
„Până la ultima suflare, Liu Xiaobo a fost un ghimpe în coasta regimului. Cu siguranță nu Occidentul, care deplânge dispariția lui, avea datoria să fie preocupat de soarta sa pe când era încă în viață. A fost lăsat în captivitate la fiecare G7, la fiecare întâlnire bilaterală, la fiecare strângere de mână cu conducerea de la Beijing. Occidentul a cedat întotdeauna tentației de realpolitik păstrând tăcerea. S-a trădat pe sine și l-a trădat pe poetul disindent„.
