Numărul deceselor prin gripă confirmate în acest sezon până în 1 martie este de peste două ori mai mare faţă de cel din perioada similară a sezonului precedent, cele mai multe decese fiind cauzate de virusul pandemic AH1N1, care a apărut în 2009, şi nu de tulpina apărută acum, potrivit medicilor, transmite Mediafax.
Numărul total de decese cauzate de gripă confirmate în acest sezon până la 1 martie este 23, din care 14 cu virusul A(H1), cinci cu B şi patru cu A(H3), virus care, în acest sezon, a circulat având o tulpină diferită faţă de cea din vaccin, dând naştere unor temeri privind eficienţa imunizării.
„După cum se poate vedea, nu virusul uşor modificat AH3 de care ne-am temut este cel care a dat cele mai multe forme severe de gripă, ci virusul pandemic A(H1)”, a explicat pentru MEDIAFAX, Adriana Pistol, directorul Centrului Naţional pentru Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CNSCBT).
În sezonul anterior, până la data de 1 martie 2014, au fost înregistrate nouă decese confirmate cu gripă, toate cu virus gripal A(H1).
Virusul AH1N1 a fost depistat pentru prima oară la sfârşitul lunii martie 2009 în Mexic. Acesta a cauzat în acel an, la nivel mondial, 18.000 de decese, vorbindu-se de prima pandemie gripală a secolului XXI.
Spre deosebire de virusurile sezoniere, virusul pandemic AH1N1 cauzează mai multe sindromuri de dificultăţi respiratorii acute, chiar şi la tineri, explicau atunci specialiştii
În România au fost înregistrate în sezonul gripal 2009 – 2010 aproape 7.000 de cazuri gripă cu virusul A/H1N1, iar 122 de persoane au decedat în urma îmbolnăvirii. În acel sezon au fost vaccinaţi peste 1.300.000 de români.
Directorul CNSCBT a spus că, în acest sezon 2014 – 2015, sunt mai multe cazuri de gripă decât sezonul precedent, dar nu se poate vorbi de forme mai severe.
„Vorbim de mai multe cazuri de gripă, şi nu de forme mai severe de boală. Vorbim, de asemenea, de mai multe cazuri de gripă pandemică AH1N1, şi nu AH3N2”, a mai spus Adriana Pistol.
În săptămâna 23 februarie – 1 martie activitatea gripală a evoluat cu intensitate medie, cu extindere regională în zona sudică (Constanţa, Bucureşti, Călăraşi, Olt, Dolj), în zona de nord şi de est (Iaşi, Suceava, Bacău, Buzău, Neamţ, Vrâncea, Galaţi), cu focare locale (judeţul Sibiu) şi cu cazuri sporadice în unele judeţe, morbiditatea prin infecţii respiratorii acute fiind mai crescută decât în săptămâna precedentă şi depăşind intervalul aşteptat.
La nivel naţional, numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute (cazuri gripa/ cazuri compatibile clinic cu gripa, IACRS şi pneumonii) a fost în acest interval de 136.549, cu 8,6% mai mare faţă de cel înregistrat în săptămâna precedentă şi de 1,5 ori mai mare comparativ cu cel înregistrat în aceeaşi săptămână a sezonului precedent (89.148).
În intervalul 23 februarie – 1 martie au fost comunicate 11 decese noi la cazuri de infecţii acute respiratorii severe confirmate cu virus gripal, dintre care cinci bărbaţi cu vârste între 42 şi 70 de ani şi şase femei cu vârste între 22 şi 73 de ani, toţi nevaccinati antigripal.
De la începutul sezonului de supraveghere a infecţiilor respiratorii acute şi gripei şi până în 3 martie au fost confirmate 671 cazuri de gripă.
Managerul Institutului „Matei Balş”, Adrian Streinu-Cercel, a declarat, la începutul acestei luni, pentru MEDIAFAX, că numărul mare de îmbolnăviri de gripă din acest sezon s-a datorat refuzului tot mai extins al populaţiei de a se vaccina, şi nu unor forme mai agresive ale bolii.