România ar putea avea nevoie în această iarnă de mai multă energie de import decât poate lua prin actualele conexiuni transfrontaliere, în scenariul unei ierni foarte grele. Calculele au fost făcute de Dispeceratul Energetic Național de la Transelectrica și trimise Guvernului, înaintea ședinței de guvern de joi, 30 octombrie. Specialiștii atrag atenția că e riscant să mizăm pe importuri – dacă nu avem de unde cumpăra?, transmite Europa Liberă.
Capacitatea maximă de import a României, prin actualele rețele de interconectivitate, este de 4.200 MegaWatt (MW), valoare instantanee, conform raportului Dispeceratului Energetic Național (DEN).
Calculele Dispeceratului, făcute pe un scenariu pesimist, arată că ar putea fi nevoie, la vârfuri de consum, de mai mult: 4.300MW, valoare instantanee.
„În scenariul pesimist, la vârful de seară se înregistrează un deficit de producție de aproximativ 3.800 MW; pentru acoperirea rezervei minime se pot acoperi doar 500 MW prin mobilizarea integrală a rezervelor din sistem, de aceea, în acest scenariu, diferența neacoperită pentru funcționarea în condiții de siguranță este de aproximativ 4.300 MW”.
Consumul de energie al României în această iarnă va fi mai mare decât anul trecut, spune Dispeceratul Energetic Național, care a luat în calcul două scenarii pentru perioada 1 noiembrie 2025 – 31 martie 2026:
- scenariul moderat – temperaturi similare celor multianuale (între 4,6°C în noiembrie și 4,1°C în martie, cu minimum de -1,9°C în ianuarie, calculat conform temperaturilor din ultimii șapte ani). Prognoza de consum intern brut pentru acest scenariu este de 25.280 GWh, cu 1,7% mai mare decât în 2024.
- scenariul pesimist – temperaturi medii mai scăzute cu circa 2°C decât cele multianuale. Prognoza de consum este de 26.130 GWh, cu circa 5,1 % mai mare decât în 2024.
După evaluarea consumului, DEN a calculat care e capacitatea de producție pentru toate categoriile de producători de energie. A inclus chiar posibilitatea ca unele din grupurile pe cărbune să fie închise de la 1 ianuarie, ca urmare a angajamentului semnat de România cu Comisia Europeană.
Cu această ipoteză, în scenariul pesimist, vârful de consum prognozat de DEN a fost de 9.500 MW, consum instantaneu, iar în scenariul moderat – de 9.100 MW, consum instantaneu.
Concluzia dispeceratului e simplă: producția națională de energie nu va acoperi vârfurile de consum și va fi nevoie de importuri.
