Statele Unite au găsit „o modalitate de a evita restricțiile la trecerea navelor prin Bosfor și Dardanele”. În orice caz, așa interpretează analiștii planurile Pentagonului de a construi o nouă bază militară, de această dată chiar în zona de responsabilitate a Flotei Rusiei la Marea Neagră. Dar nu este acesta singurul scop al creării unui astfel de avanpost american în regiune. România este considerată, în prezent, cea mai săracă țară a Uniunii Europene. Cu toate acestea, autoritățile au decis să aloce aproape 2,5 miliarde de euro pentru construcția cele mai mari baze NATO de pe Bătrânul Continent, scrie publicația Vzgliad.
ANALIZA VZGLIAD:
Baza va fi situată pe malul Mării Negre, nu departe de orașului Constanța, pe locul fostei Baze 57 a Forțelor Aeriene a țării (unde sunt acum găzduiți aproximativ 5.000 de soldați NATO, în special americani). Noua bază va putea găzdui 10.000 de soldați. În același timp, unitatea NATO trebuie să fie complet autonomă, dispunând inclusiv de școli și grădinițe proprii pentru copiii angajaților. Un fel de mini-oraș pe trei mii de hectare de teren.
Și, după toate probabilitățile, acest mini-oraș va fi complet american. Problema este că diferite grupuri de reflecție, inclusiv CSIS, lansează rapoarte cu recomandarea de a desfășura mai multe trupe pe flancul estic al NATO. În opinia experților NATO, așa este mai avantajos decât să ții acolo trupe, după care să înlocuiești brigăzile la fiecare nouă luni, cum se întâmplă acum. Ca locuri de dislocare permanentă sunt propuse Polonia (pe care Donald Trump o vedea în acest rol înainte chiar de începerea operațiunii militare speciale), dar și România.
„România se învecinează cu Ucraina, are acces la Marea Neagră și este situată vizavi de Crimeea. De pe teritoriul ei NATO poate purta ușor un potențial război cu Rusia. În plus, conducerea locală a fost pregătită să găzduiască o astfel de bază”, a explicat pentru publicația Vzgliad profesorul Vadim Truhacev, de la Universitatea de Stat pentru Științe Umaniste, motivele alegerii acestei țări. Și, firește, baza este situată periculos de aproape de Transnistria – teritoriul Moldovei, populat de cetățeni ai Federației Ruse.
Românii înșiși nu ascund faptul că baza este necesară în primul rând pentru a contracara Rusia. „Baza Mihail Kogălniceanu va deveni cea mai importantă structură militară permanentă a NATO în imediata apropiere a conflictului din sudul Ucrainei. Nu trebuie să sperăm că acest conflict se va încheia anul acesta, în 2025, în 2026. Este un conflict de durată”, a preluat postul de televiziune Euronews, punctul de vedere al analistului politic român Dorin Popescu. În plus, este vorba de o contraacțiune multifactorială.
Da, amenințarea este, în momentul de față, relativ mică – măcar și pentru faptul că procesul de construcție abia a început. „Lucrările la baza NATO au început cu infrastructura de bază, adică cu drumuri de acces și rețele electrice. Curând va începe construcția unei noi piste de decolare-aterizare, paralelă cu cea existentă”, a detaliat Euronews.
Iar această construcție poate fi privită ca un element de presiune diplomatică. Pe viitor însă, noua bază NATO ar putea schimba serios raportul de forțe nu numai în Europa de Sud-Est, ci și în Marea Neagră.
Nominal, aici vor fi amplasate forțe terestre. Potrivit comandantului bazei, Nicolae Crețu, după modernizare aici vor putea fi desfășurate orice fel de forțe terestre, unități speciale și, desigur, ”orice alt potențial militar, necesar pentru a reacționa la situații din domeniul securității”.
Adică, unități ale Marinei Militare capabile să amenințe comunicațiile Rusiei prin Bosfor și Dardanele.
Desigur, în virtutea Doctrinei Montreux, americanii nu își pot ține flota în apele României în mod permanent. Dar nimeni nu interzice acolo o flotă sub pavilionul României. „României îi pot fi transferate, spre exemplu, niște nave mai vechi ale Marinei Militare a SUA, așa cum, la vremea respectivă, s-a procedat cu Polonia. Polonezii au primit două nave destul de vechi, dar suficient de mari”, a amintit Dmitri Ofițerov-Belski, cercetător principal la institutul IMEMO al Academiei Ruse de Științe.
Pe lângă descurajaarea Rusiei, baza va îndeplini și alte funcții. De exemplu, aceea de descurajare a Turciei. „NATO încearcă pretutindeni să marcheze teritorii. Pentru orice eventualitate, dacă Turcia va crâcni, va fi nevoie de un aerodrom și de o dană de rezervă. De aici nu este departe nici până în Orientul Mijlociu, nici până în Africa de Nord”, spune Vadim Truhacev. Și, desigur, Ankara nu este încântată de această construcție.
„Turcia pornește de la doctrina ei neoficială ”Patria albastră”, ce presupune dominația Republicii în apele adiacente.
În pofida caracterului de aliat al relațiilor cu Occidentul, creșterea prezenței acestuia în regiune este de nedorit pentru Ankara, deoarece va reduce potențialul și percepția Turciei. În Marea Neagră, Turcia este în general dispusă să se vadă pe sine și Rusia”, explică Vladimir Avatkov, doctor în științe politice.
La fel cum, în general, se întâmplă în Caucazul de Sud, unde încearcă acum să pătrundă americanii și europenii – iar pentru acest proiect consolidarea pozițiilor vestice la Marea Neagră reprezintă un fel de trambulină militară și politică. Inclusiv prin intermediul infrastructuriei navale, cu ajutorul căreia pot fi redislocate trupe în interiorul bazinului Mării Negre.
„Marea Neagră va deveni mai militarizată. De fapt, nu este nimic surprinzător. De mult se mergea spre o creștere a prezenței militare în această zonă. Iar baza din România este o modalitate de a ocoli restricții la trecerea navelor prin Bosfor și Dardanele”, a adăugat Vadim Truhacev.
În sfârșit, o bază cu soldați americani va fi necesară pentru întârirea poziției SUA în chiar țările est-europene. „Este un element de confirmare a existenței alianței între țări și parte a proto-ocupației. Pentru că atunci când, să zicem, trupe americane se află pe teritoriul României, acest lucru constituie mereu un format aparte de alianță. Aceste țări ajung oarecum dependente de Statele Unite”, a explicat Dmitri Ofițerov-Belski.
În același timp, soarta bazei nu va depinde, după toate probabilitățile, de cine se va instala, în noiembrie, la Casa Albă. Chiar dacă victoria în alegerile prezidențiale din SUA va fi repurtată de republicani și chiar dacă după victorie ei vor ocupa, cu adevărat, o poziție neo-izolaționistă, oricum nu vor părăsi Europa și, în loc să-și întărească pozițiile în Ucraina, vor consolida flancul est-european al NATO. În ultimă instanță, descurajarea Rusiei, limitarea posibilităților Turciei și păstrarea controlului american asupra Europei nu constituie, pentru Statele Unite, un interes de partid, ci un interes național.
