Senatul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş a decis înfiinţarea unei facultăţi cu predare în limba engleză – a confirmat miercuri pentru corespondentul agenţiei ungare de presă MTI, profesorul universitar Béla Szabó, conducătorul liniei maghiare. Acesta a declarat că a aflat despre decizie de la colegii săi români, deoarece membrii liniei maghiare nu mai participă, în semn de protest, din octombrie la şedinţele senatului universităţii. Din informaţiile pe care le deţine, senatul a decis să ceară Ministerului Educaţiei aprobarea pentru înfiinţarea unei facultăţi cu limba de predare engleză. Purtătorul de cuvânt al universităţii nu a dorit să confirme, dar nici să infirme decizia pentru MTI.
Decizia senatului instituţiei de învăţământ superior, rezultată
din fuziunea de anul trecut a Universităţii Petru Maior şi a
Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş (UMF), a fost
anunţată, marţi, într-un articol publicat de portalul Kozpont.ro,
de profesorul universitar Imre Benedek, decanul de vârstă al liniei
maghiare. Benedek s-a plâns că ani de zile conducerea universităţii
s-a opus solicitării liniei maghiare de a organiza predarea în
cadrul unei facultăţi separate. Ceea ce a fost negat liniei
maghiare, a fost asigurat liniei în limba engleză, care va
beneficia de un format organizaţional care permite o anumită
autonomie în cadrul universităţii.
Benedek a mai spus că în sensul deciziei senatului,
universitatea târgumureşeană va purta pe viitor numele medicului
Emil Palade, de origine română, câştigător al Premiului Nobel.
Benedek consideră că linia maghiară a Universităţii trebuie să
insiste pentru înfiinţarea unei facultăţi maghiare, ca cel puţin 40
la sută din studenţii universităţii să fie maghiari şi ca în
denumirea instituţiei de învăţământ să figureze şi o personalitate
maghiară, spre exemplu Albert Szent-Györgyi.
Conducătorul liniei maghiare, Béla Szabó s-a declarat de acord
cu observaţiile colegului său. În opinia sa este revoltător că
liniei maghiare, care funcţionează de 74 de ani, nu i se cuvine
acea autonomie organizaţională, precum celei engleze, care
funcţionează de doar zece ani sub umbrela universităţii. Szabó a
amintit că în România a trebuit să cadă un guvern din cauza
faptului că facultatea maghiară a fost înfiinţată prin Hotărâre de
Guvern (HG).
La UMF Târgu Mureş există din 2011 un conflict intens între
conducerea română a universităţii de stat şi linia maghiară,
deoarece conducerea instituţiei nu aplică anumite prevederi
importante din perspectivă maghiară, din noua Lege a
învăţământului, invocând autonomia universitară. În mai 2012,
Guvernul Ungureanu a încercat să rezolve conflictul prin adoptarea
unei HG care înfiinţa, în cadrul universităţii, o facultate
maghiară. Din acest motiv opoziţia social-democrată a depus o
moţiune de cenzură în Parlamentul României, care a fost votată de
majoritatea aleşilor şi executivul a căzut.
UMF Târgu Mureş s-a înfiinţat, prin decret regal, ca o
instituţie de învăţământ exclusiv maghiară în 1945. La ordinul
verbal al conducerii partidului comunist, în 1962 a fost introdusă
şi predarea în limba română, care a constrâns, treptat,
învăţământul de medicină în limba maghiară să trecă pe plan secund.
În ultimii ani şedinţele conducerii universităţii au funcţionat cu
majoritatea de două treimi formată din profesorii români şi s-a
urmărit subminarea secţiei maghiare.
Profesorii liniei maghiare au decis anul trecut, în septembrie,
ca liderii secţiei să suspende exercitare funcţiilor de conducere
pânâ nu va fi luată o decizie acceptabilă, care să garanteze pe
termen lung viitorul predării în limba maghiară. Prin boicotare au
protestat împotriva faptului că punctul lor de vedere este ignorat
sistematic de către conducerea universităţii.
