Curtea de Conturi Europeană (ECA) avertizează că nivelul estimat al erorii în cheltuielile UE rămâne prea ridicat, iar acest lucru este important pentru cetățeni, deoarece controalele deficitare privind utilizarea fondurilor pot submina încrederea în faptul că acestea ajung la proiectele eligibile și produc rezultatele preconizate.
În raportul său anual privind veniturile și cheltuielile UE, publicat joi, concluzia ECA este că deși conturile UE pe 2025 oferă o imagine corectă și fidelă, iar operațiunile subiacente veniturilor au fost lipsite de eroare, tabloul este însă umbrit de nivelul în continuare ridicat al erorii în cheltuielile UE, care a crescut până la 3,8%, de la 3,6% în 2024. În plus, nici cei 45,4 miliarde de euro cheltuiți prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) nu au fost lipsiți de nereguli.
Auditorii îi îndeamnă pe factorii de decizie să se asigure că noul model bugetar discutat pentru următorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2028-2034, nu va moșteni deficiențele identificate la nivelul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), pentru că noul model ar urma să reproducă în mare măsură modelul MRR. De asemenea, auditorii avertizează că datoria tot mai mare a UE ar putea exercita o presiune crescândă asupra bugetelor viitoare și asupra opțiunilor de politică.
‘Bugetele ambițioase necesită garanții la fel de ambițioase. Dacă UE trece la un nou model bugetar în care finanțarea nu mai este legată de costurile suportate, trebuie să învățăm din experiență și să remediem deficiențele constatate până acum, astfel încât fondurile UE să producă rezultatele scontate pentru cetățeni’, a declarat președintele ECA, Tony Murphy, într-un comunicat.
În ceea ce privește cheltuielile tradiționale din bugetul UE, auditorii au constatat că erorile erau atât semnificative, cât și generalizate. Prin urmare, pentru al șaptelea an consecutiv, ei au emis o opinie contrară cu privire la cheltuielile UE. Cele mai ridicate rate de eroare au fost înregistrate
în cazul fondurilor de coeziune, care sprijină ocuparea forței de muncă, creșterea economică și dezvoltarea regională, precum și în cazul cheltuielilor pentru agricultură și mediu. Rata de eroare pentru fondurile de coeziune a crescut de la 5,7% în 2024 la 6,6% în 2025, cea aferentă agriculturii și mediului a crescut de la 2,6% la 3,9%. Cele mai frecvente probleme au constat în finanțarea unor proiecte sau costuri neeligibile și în nerespectarea normelor privind achizițiile publice.
De asemenea, auditorii avertizează că povara tot mai mare a datoriei UE ar putea apăsa greu asupra bugetelor viitoare. Împrumuturile contractate de UE ar putea ajunge la 1.000 de miliarde de euro până în 2027, în principal ca urmare a NGEU (NextGenerationEU, n.r.), în timp ce numai costurile cu dobânzile, în perioada 2028-2034, aferente sprijinului nerambursabil acordat prin acest mecanism ar putea ajunge la 93 de miliarde de euro. Propunerile Comisiei pentru următorul buget ar permite, de asemenea, contractarea unor noi împrumuturi substanțiale pentru a sprijini Ucraina, planuri naționale ale statelor membre și eventuala activare a mecanismului pentru situații de criză gravă. Prin urmare, auditorii îndeamnă la prudență în ceea ce privește bugetele viitoare: fără un acord privind noi surse de venit, bugetul UE s-ar putea confrunta cu un deficit semnificativ, iar UE ar putea fi nevoită să aleagă între contribuții naționale mai mari și ambiții mai reduse.
