Nemții nu vor să plătească nota de plată a sancțiunilor împotriva Rusiei și îi vor mediatori pe Schroeder și Merkel

Cetăţenii germani sunt mai degrabă reticenţi faţă de înarmarea Ucrainei, nu vor să plătească preţuri mai mari din cauza sancţiunilor împotriva Rusiei, ar dori s-o vadă pe Angela Merkel, fost cancelar, drept mediatoare în criza ucraineană şi sunt nemulţumiţi de prestaţia actualului cancelar Olaf Scholz şi a titularei externelor Annalena Baerbock în această criză, relevă un sondaj care va fi publicat joi de tabloidul Bild şi din care agenţia DPA a prezent date miercuri conform Agerpres.

Puţin peste o cincime dintre respondenţi (22%) s-au declarat favorabili ca Germania să livreze arme Ucrainei, în timp ce 68% sunt împotrivă.

La întrebarea despre modul în care Occidentul ar trebui să răspundă deciziei Rusiei de recunoaştere a independenţei celor două provincii separatiste din estul Ucrainei şi anunţului Moscovei că ar putea trimite trupe acolo, 43% dintre participanţii la sondaj au menţionat sancţiunile economice, 25% sancţiunile diplomatice şi 7% sancţiunile militare.

Totuşi, aproape două treimi dintre ei (64%) au mărturisit că nu sunt dispuşi să plătească preţuri mai mari în Germania ca rezultat al sancţiunilor împotriva Rusiei.

Mai mult de jumătate (51%) dintre respondenţi ar dori să vadă pe fostul cancelar creştin-democrat Angela Merkel mediator în criza ucraineană, idee neagreată de 38% dintre participanţii la sondaj.

De asemenea, 46% dintre germani ar dori ca fostul cancelar social-democrat german Gerhard Schroeder – care nu ascunde relaţia sa personală bună cu preşedintele rus Vladimir Putin şi este activ în sectorul energetic rusesc – să medieze în acest conflict, faţă de 41% care sunt contra.

Modul în care actualul cancelar german, social-democratul Olaf Scholz, a reacţionat fată de această criză este considerat ”destul de bun” de numai 17% dintre respondenţi, în timp ce 33% îl descriu ”destul de rău”, majoritatea considerând că răspunsul lui Scholz în faţa crizei ucrainene nu a fost ”nici bun, nici rău”.

Cei intervievaţi s-au arătat şi mai dezamăgiţi în această criză de şefa diplomaţiei germane, ecologista Annalena Baerbock, 43% considerând că prestaţia ei a fost ”destul de rea”, numai 14% considerând-o ”mai degrabă bună”.

Hot this week

Topics

Mai mult

    Grecia atrage atenția UE că interdicția pentru GNL-ul rusesc va afecta economia europeană

    Grecia și-a exprimat îngrijorarea serioasă cu privire la impactul...

    România a câștigat „Zmeura de Aur” la dezastru economic

    De aproximativ 10 luni, România domină detașat primul loc...

    „Hackerii ruși” din furtul secolului umflă conturile statului român

    Un presupus atac cibernetic a vizat aplicația Agenției Naționale...

    Serbia spune că va atrage investiții americane de 20 miliarde dolari

    Ministrul sârb pentru Integrări Europene, Nemanja Starović a declarat...

    Air Serbia a ajuns la 40 de avioane și se extinde, TAROM are 12

    Directorul general al Air Serbia, Jirži Marek, a declarat...

    Dictatura lui Péter Magyar

    Pe 17 iulie, președintele ungar Tamás Szujok trebuie să...

    Articole relationate

    Categorii populare