Guvernanții, în timp ce se folosesc în continuare de scuza pandemiei pentru a nu acționa în domeniul sănătății, turismului și mai ales al educației, dau dovadă de eficiență și determinare, doar atunci când vine vorba despre interesele lor personale și ale coaliției. Să înțelegem că ei pot, însă le trebuie motivația politică să înceapă să lucreze? Că ei de fapt ar putea să mărească alocațiile, însă le lipsește câștigul? Aceeași întrebare apare și în cazul pensiilor batjocorite, a programelor financiare inexistente pentru antreprenori, a blocării stimulentelor pentru elevi și studenți, dar și a modului nefericit în care se dorește reorganizarea sistemului educațional din România, afirmă într-o declarație remisă Flux 24 deputatul PSD de Hunedoara Natalia Intotero.
Declarația Natalia Intotero
Balanța înclină către un singur adevăr: se lucrează după direcțiile venite din partid, și nu pentru nevoile românilor. Calculele sunt făcute și putem observa cu ușurință că, atunci când există interese proprii, aleșii acționează la foc automat. Fie că este vorba despre împrumuturi făcute peste noapte la băncile naționale sau mondiale, despre modificări aduse pentru organizarea unităților de învățământ preuniversitar, guvernanții demonstrează că se pot descurca cu brio.
Un exemplu clar și concret: noua metodologie de concurs pentru ocuparea funcțiilor de director și de director adjunct în unitățile de învățământ! Nici bine nu s-a menționat de ea, că ministrul educației numără secundele până la START pentru înscrieri. În maniera propusă, România va avea, începând cu 27 iulie, 10.000 de directori de școală pregătiți să gestioneze situația unităților de învățământ, mai bine decât au făcut-o predecesorii. Cum? Fără vreo pregătire în managementul educațional și fără prea multe cerințe de îndeplinit de către candidați. Singurele criterii menționate și lăsate doar de ochii lumii se referă la: vechimea în învățământ de minim 5 ani, obținerea calificatului „Foarte bine” în ultimii 2 ani școlari și buna purtare în cadrul școlii în ultimul an. Adică, jumătate sau chiar un sfert din cele care existau până acum pentru aceste două funcții. Mai mult, aflăm din același document care stabilește criteriile de concurs că: ponderea notei obținută la proba scrisă este 40%, iar nota de la interviu 60% și nu poate fi contestată.
Și asta nu este tot! Ministerul a renunțat subit la importanța pe care o joacă corpul național de experți în managementul educațional, considerat, până ieri, „PEPINIERA pentru viitorii conducători ai unităților de învățământ din preuniversitar” și participă fără rețineri la destabilizarea școlii românești. Așa acționează guvernul de coaliție! Șterge cu buretele, fără prea multe explicații, mecanismul prim de selecție și îl înlocuiește cu subiectivism, nepotism și slaba pregătire.
Prin această decizie, guvernanții nu au eficientizat procesul de selecție așa cum au încercat să transmită, ci au anulat o bună parte a pregătirii celor care vor asigura guvernarea școlilor, desigur, în avantajul apropiaților domniilor lor. S-au jucat „de-a directorii de școli”, iar principalii pierzător ai acestui exces de zel vor fi din nou copiii! Aceasta să fie oare „România Educată”?
