Deputatul PSD Natalia Intotero a declarat, luni, la Ora Guvernului, că consecinţele unui scenariu în care barajul Mihăileni ar ceda ar fi dramatice, şi anume inundarea în aval a localităţilor din Valea Jiului şi punerea în pericol a peste 75.000 de locuitori.
”Ne bucurăm că, în sfârşit, aţi dat curs invitaţiei de a discuta problema barajului de la Mihăileni, judeţul Hunedoara — o problemă care nu ţine doar de administraţie, ci de siguranţa publică şi de viitorul economic al zecilor de mii de oameni din această zonă. Din păcate, vorbim din nou despre baraje în mandatul dumneavoastră. Iar acest lucru nu este deloc întâmplător”, a spus vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Natalia Intotero, în plenul Camerei Deputaţilor, la Ora Guvernului.
Intotero a precizat că în singura vizită pe care ministrul a efectuat-o în judeţul Hunedoara, în 9 august 2025, a fost preocupată exclusiv de problemele legate de deşeuri, ignorând investiţiile strategice aflate în responsabilitatea directă a ministerului pe care îl conduceţi.
”În urmă cu două săptămâni, Curtea de Apel Cluj a decis anularea autorizaţiei de construire pentru barajul de la Mihăileni. Nu comentez decizia instanţei, vă cer soluţii rapide. Vorbim despre un proiect la care statul român lucrează de aproape 40 de ani, în care s-au investit aproximativ 147 de milioane de lei dintr-un total de 173 de milioane şi care astăzi se află la un grad de realizare de aproximativ 90%”, a subliniat Natalia Intotero.
Deputatul PSD a mai afirmat că în ultima interpelare pe care a făcut-o, pe această temă, ministerul Mediului a răspuns că finalizarea şi punerea în funcţiune a obiectivului de investiţii Acumulare Mihăileni reprezintă o prioritate strategică şi susţine includerea proiectului în categoria Obiectivelor de Strategie şi Interes Naţional.
”Acumularea de la Mihăileni urma să stocheze peste 10 milioane de metri cubi de apă şi avea funcţiuni complexe, dintre care menţionez: apărare împotriva inundaţiilor în aval (prin atenuarea viiturilor pe Crişul Alb) pe sectorul comuna Buceş– Vaţade Jos – Gurahonţ (jud. Arad). Ar proteja de inundaţii circa zeci de mii de locuitori; Asigurarea necesarului de apă pentru alimentarea populaţiei şi a agenţilor economici din zonă; Producerea de energie electrică (energie regenerabilă) – circa 1,2 Gigawaţi/an. Consiliul Judeţean Hunedoara implementează în prezent o investiţie europeană de 40 de milioane de euro pentru aducţiunea reţelelor de apă şi canalizare, destinată pentru peste 40.000 de locuitori din municipiul Brad şi alte 20 de localităţi. Dar spun foarte clar: dacă barajul de la Mihăileni nu este pus în funcţiune, riscăm să avem conducte noi— dar fără apă în ele”, a arătat Natalia Intotero.
Deputatul PSD a mai afirmat că problemele legate de siguranţa barajelor din judeţul Hunedoara nu se opresc aici.
”Barajul Valea de Peşti, construit în perioada 1970–1973, asigură alimentarea cu apă pentru oraşul Uricani, municipiile Lupeni şi Vulcan, oraşul Aninoasa şi o mare parte a municipiului Petroşani, având totodată rol esenţial în protecţia împotriva inundaţiilor. În aprilie 2025 Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Hunedoara s-a întrunit într-o şedinţă extraordinară din cauza agravării infiltrărilor şi a fisurilor apărute în masca asfaltică de etanşare a barajului. Autorităţile au stabilit că este necesară reabilitarea stratului de etanşare (masca asfaltică). Pentru aceste lucrări ar fi nevoie de aproximativ 10 milioane euro, valoarea totală a proiectui tehnic de reparaţii capitale şi punerea în siguranţă fiind de peste 230 milioane euro. Consecinţele unui scenariu în care barajul ar ceda ar fi dramatice: inundarea în aval a localităţilor din Valea Jiului şi punerea în pericol a peste 75.000 de locuitori”, a menţionat Natalia Intotero.
INTERVENȚIA INTEGRALĂ A NATALIEI INTOTERO:
Distinși colegi,
Stimată doamnă ministru,
Ne bucurăm că, în sfârșit, ați dat curs invitației de a discuta problema barajului de la Mihăileni, județul Hunedoara — o problemă care nu ține doar de administrație, ci de siguranța publică și de viitorul economic al zecilor de mii de oameni din această zonă.
Din păcate, vorbim din nou despre baraje în mandatul dumneavoastră. Iar acest lucru nu este deloc întâmplător. În singura vizită pe care ați efectuat-o în județul Hunedoara, în 9 august 2025, ați fost preocupată exclusiv de problemele legate de deșeuri, ignorând investițiile strategice aflate în responsabilitatea directă a ministerului pe care îl conduceți.
În urmă cu două săptămâni, Curtea de Apel Cluj a decis anularea autorizației de construire pentru barajul de la Mihăileni. Nu comentez decizia instanței, vă cer
soluții rapide.
Vorbim despre un proiect la care statul român lucrează de aproape 40 de ani, în care s-au investit aproximativ 147 de milioane de lei dintr-un total de 173 de milioane și care astăzi se află la un grad de realizare de aproximativ 90%.
Pentru colegii care nu cunosc subiectul, reamintesc pe scurt că în 1984 s-a decis construirea barajului de la Mihăileni, investiția fiind aprobată prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 243/1985 și Decretul nr. 92/1987. Autorizația de construire a fost emisă în 22 aprilie 1987, conform legislației vremii, fără termen de expirare, fiind valabilă până la finalizarea lucrărilor.
Lucrările au început imediat, iar în primii trei ani s-au realizat peste 60% din investiție. După 1990, proiectul a continuat cu finanțări succesive, ajungând astăzi aproape de finalizare.
Începând cu anul 2014, am făcut constant toate demersurile legale necesare: întrebări, interpelări, solicitări oficiale către Ministerul Mediului. În octombrie 2025, v-am transmis ultima interpelare pe această temă. Atunci mi-ati raspuns, dna ministru, că ministerul pe care îl conduceți consideră ca finalizarea și punerea în funcțiune a obiectivului de investiții Acumulare Mihaileni reprezinta o prioritate strategica și susține includerea proiectului în categoria Obiectivelor de Strategie și Interes Național.
Acumularea de la Mihăileni urma să stocheze peste 10 milioane de metri cubi de apă și avea funcțiuni complexe, dintre care menționez:
• Apărare împotriva inundațiilor în aval (prin atenuarea viiturilor pe Crișul Alb) pe sectorul comuna Buceș– Vațade Jos – Gurahonț (jud. Arad). Ar proteja de inundații circa zeci de mii de locuitori;
• Asigurarea necesarului de apă pentru alimentarea populației și a agenților economici din zonă
• Producerea de energie electrică (energie regenerabilă) – circa 1,2 Gigawați/an.
Consiliul Județean Hunedoara implementează în prezent o investiție europeană de 40 de milioane de euro pentru aducțiunea rețelelor de apă și canalizare, destinată pentru peste 40.000 de locuitori din municipiul Brad și alte 20 de localități. Dar spun foarte clar: dacă barajul de la Mihăileni nu este pus în funcțiune, riscăm să avem conducte noi— dar fără apă în ele.
Doamnă ministru, însă problemele legate de siguranța barajelor din județul Hunedoara nu se opresc aici. Barajul Valea de Pești, construit în perioada 1970–1973, asigură alimentarea cu apă pentru orașul Uricani, municipiile Lupeni și Vulcan, orașul Aninoasa și o mare parte a municipiului Petroșani, având totodată rol esențial în protecția împotriva inundațiilor.
În aprilie 2025 Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Hunedoara s-a întrunit într-o ședință extraordinară din cauza agravării infiltrărilor și a fisurilor apărute în masca asfaltică de etanșare a barajului. Autoritățile au stabilit că este necesară reabilitarea stratului de etanșare (masca asfaltică). Pentru aceste lucrări ar fi nevoie de aproximativ 10 milioane €, valoarea totală a proiectui tehnic de reparații capitale și punerea în siguranță fiind de peste 230 milioane €.
Consecințele unui scenariu în care barajul ar ceda ar fi dramatice: inundarea în aval a localităților din Valea Jiului și punerea în pericol a peste 75.000 de locuitori.Având în vedere cele expuse vă rog să ne spuneți:
• Ați verificat dacă instuțiile responsabile au acționat în interesul statului român în cazul barajului de la Mihăileni?
• Având în vedere inaugurarea lucrărilor din 2022 de la barajul de la Mihăileni, cum s-a făcut această inaugurare, ce s-a întâmplat cu Procesul-Verbal de recepție pe care ABA Crișuri nu și-l mai asumă acum sau nu recunoaște că a întocmit un astfel de document?! Ați demarat verificările necesare?
• Având în vedere că, potrivit informării ABA Crișuri Oradea, majoritatea obiectivelor investiției sunt deja finalizate, iar pentru punerea în funcțiune au mai rămas doar lucrările de deviere a DN74 Brad–Abrud, în valoare de 40,5 milioane lei, realizarea drumului de exploatare pe malul stâng, estimată la 11,8 milioane lei, precum și finalizarea devierii liniei electrice aeriene de înaltă tensiune, în valoare de aproximativ 25 milioane lei, vă rog să precizați ce strategie concretă aveți pentru finalizarea acestei investiții, ce sume au fost prevăzute în bugetul aferent anului 2026 pentru realizarea acestor lucrări în cel mai scurt timp posibilă, ținând cont că toate aceste lucrări sunt independente de autorizația de construxcție a barajului?
• Ce strategie aveți în vedere pentru soluționarea rapidă a situației Barajului de la Mihăileni?
• Intenționați să includeți în bugetul de stat suma de aproximativ 10 milioane de euro necesară reparării urgente a măștii de etanșare a Barajului Valea de Pești, lucrare esențială pentru punerea în siguranță a zonei?
Vă mulțumesc!
