Condamnarea liderului PSD, Liviu Dragnea, la doi ani cu suspendare în dosarul „Referendumul” este suficientă pentru a-i atrage atenția și pentru a-l determina să adopte o conduită corespunzătoare în cadrul campaniilor electorale viitoare, se arată în motivarea deciziei date de Înalta Curte de Casație și Justiție.
ÎCCJ a dat publicității miercuri motivarea deciziei din 22 aprilie 2016 prin care Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, de un complet condus de Livia Stanciu, la doi ani de închisoare cu suspendare, în legătură cu organizarea și desfășurarea referendumului din 29 iulie 2012.
„Cu referire la critica privind modalitatea de executare a pedepsei formulată de Parchet, Completul de 5 judecători consideră că prima instanță a procedat în mod justificat atunci când a apreciat că suspendarea executării pedepsei este o modalitate potrivită de executare, în raport de gravitatea faptei, dar și de circumstanțele ce caracterizează apelantul intimat inculpat Dragnea Liviu Nicolae, condamnarea primită reprezentând o sancțiune suficientă pentru a atrage atenția apelantului intimat inculpat și pentru a-l determina să adopte o conduită corespunzătoare în cadrul campaniilor electorale viitoare, care să reprezinte expresia unei atitudine corecte, de respect față de însemnătatea pe care dreptul la vot o are într-o societate democratică și a opțiunii corelative pe care orice cetățean o are privind exercitarea sau nu a acestui drept”, se arată în motivare.
Pe de altă parte, Completul de 5 constată că „activitatea infracțională reținută de instanța de fond în sarcina inculpatului Dragnea Liviu Nicolae este mult mai redusă decât cea expusă în rechizitoriu și nu are nicio legătură cu infracțiunile comise de ceilalți inculpați din cauza de față (fraudele din secțiile de votare)”.
Magistrații susțin că Liviu Dragnea și-a folosit autoritatea sau influența pentru a-i determina pe reprezentanții din secțiile de votare ai PSD sau USL de a întocmi liste cu numele și adresele persoanelor care nu participaseră la vot și de a mobiliza reprezentanții locali de partid să meargă la domiciliile acestor persoane și să facă presiuni asupra lor pentru a vota, în vederea obținerii validării referendumului.
În plus, instanța arată că „angajarea eforturilor umane și materiale implicate de mobilizarea membrilor și simpatizanților de partid de la nivel local, pentru a merge la adresele cetățenilor și a exercita, în acest mod, presiuni asupra lor în scopul participării la vot” nu a fost decisă după o consultare cu conducerea PSD sau a USL, la nivel central sau local, ci a fost decisă exclusiv de Liviu Dragnea, care și-a folosit influența și autoritatea de care se bucura la nivel local pentru a determina punerea în mișcare a mecanismului de acțiune conținut de mesajele tip SMS.
„Instanța de control judiciar constată că, și de această dată, ca și în cazul adresei nr. 687/SG din 13 iulie 2012, mijloacele prin care apelantul a îndemnat reprezentanții din teritoriu să convingă cetățenii să participe la vot au fost nelegale. Or, exercitarea de către cetățeni a dreptului la vot, prevăzut de art. 36 din Constituția României, trebuie să fie liberă, neîngrădită și, totodată, neforțată de elemente exterioare liberului arbitru și voinței acestora”, mai spun judecătorii.
Magistrații declară că acțiunile la care îndemnau SMS-urile transmise prin sistemul informatic al PSD reprezentau, în contextul comunităților mici, rurale, ai căror membri se cunosc între ei și care resimt puternic imixtiuni constând în vizite la domiciliu ale unor persoane ce fac parte din autoritățile locale sau dețin diverse funcții ori atribuții în administrație sau în partid, „veritabile forme de presiune psihică asupra cetățenilor care nu votaseră și care, urmare vizitelor primite, deveneau conștienți că menținerea deciziei de a nu-și exercita dreptul de vot putea atrage, cel puțin la nivel teoretic, judecăți și comentarii negative din partea comunității, dacă nu și alt tip de repercusiuni”.
În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”.
