Magistraţii instanţei supreme au finalizat motivarea deciziei de condamnare a liderului PSD, Liviu Dragnea, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, arătând că, prin influenţă şi putere, Dragnea a determinat-o pe fosta directoare a DGASPC Floarea Alesu să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu, potrivit Antena 3, transmite News.ro.
„Înalta Curte, în opinie majoritară, apreciază că în cauză din coroborarea probelor administrate rezultă faptul că inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a fost cel care, cu intenţie, folosindu-se de influenţă, autoritatea şi puterea conferită de funcţiile deţinute – preşedinte atât al organizaţiei judeţene a PSD Teleorman, cât şi al Consiliului Judeţean Teleorman – a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu”, arată magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Magistraţii mai arată, potrivit Antena 3, că „în reuşita demersului său infracţional inculpatul Dragnea Nicolae Liviu s-a folosit, deliberat, de ascendentul moral pe care-l avea faţă de inculpata Alesu Floarea”.
Suspendarea executării pedepsei de doi ani primită de Liviu Dragnea în dosarul ”Referendumul” a fost anulată, iar cele două pedepse au fost contopite, rezultând o pedeapsă totală de trei ani şi jumătate de închisoare cu executare.
Decizia nu a fost luată în unanimitate de către magistraţi, existând şi o opinie separată de achitare a lui Liviu Dragnea pentru infracţiunea de instigare la abuz în serviciu.
În cazul fostei soţii a lui Dragnea, Bombonica Prodana, se constată încetarea procesului penal şi se aplică o amendă administrativă de 1.000 de lei.
Ceilalţi inculpaţi în acest dosar au primit închisoare cu suspendare, cu excepţia fostului director executiv al DGASPC Teleorman, Floarea Alesu, condamnată la trei ani şi şapte luni de închisoare cu executare.
De asemenea, instanţa supremă a admis acţiunea civilă a DGASPC Teleorman şi i-a obligat pe inculpaţi la plata sumei de 108.612 de lei reprezentând despăgubiri civile cu titlu de daune materiale – drepturi salariale încasate necuvenit de către inculpatele Anisa Stoica şi Adriana Botorogeanu Adrian, în solidar pentru perioadele menţionate în rechizitoriu.
Decizia instanţei supreme nu este definitivă şi a fost atacată de procurorii DNA, dar şi de către o parte dintre inculpaţi, inclusiv de către Liviu Dragnea.
În 15 mai, când au avut loc pledoariile finale la ICCJ, Liviu Dragnea spunea că şi-a afirmat ”cu tărie” nevinovăţia pentru că nu a comis niciuna dintre faptele ”pe care DNA le-a aruncat în rechizitoriu”. Întrebat ce părere are despre pedeapsa de şapte ani şi jumătate de închisoare solicitată de procurori, Dragnea a spus: ”DNA-ul pentru mine vrea pe viaţă”. ”Pentru noi cei care suntem târâţi în aceast proces este o experienţă de viaţă pe care nu şi-o doreşte nimeni şi pe care nu o doreşti nici la duşmani. Sunt oameni care au fost acolo în sală şi care au vieţile distruse, au psihicul distrus”, afirma Liviu Dragnea.
Liviu Dragnea a fost confruntat în instanţă cu fosta directoare a DGASPC Teleorman, Floarea Alesu. Ea a susţinut în faţa magistraţilor că l-a informat pe Liviu Dragnea imediat ce a aflat că cele două angajate care lucrau şi la PSD nu veneau la serviciu, la DGASPC, deşi primeau salariu, că a avut mai multe discuţii cu el despre cele două şi că liderul PSD i-ar fi spus să mai aibă răbdare pentru că situaţia se va rezolva şi să îi pună la muncă pe ceilalţi angajaţi. Liderul PSD a negat toate aceste acuzaţii, susţinând în instanţă că nu a avut nicio discuţie cu fosta directoare a DGASPC.
La finalul procesului, Dragnea a spus că încearcă să înţeleagă de ce a fost trimis în judecată fără nicio probă, ci doar în baza unor „bârfe spuse la un şpriţ” şi a susţinut că a rămas „ţinta DNA”: „Aş vrea să închei, domnule preşedinte. Aşa cum am spus de la început, am citit dosarul, rechizitoriile, declaraţiile. Încerc să înţeleg de ce am fost trimis în judecată fără nicio probă, doar pe nişte declaratii, nişte feelinguri, nişte bârfe spuse la un şpriţ. Nu am reuşit să înţeleg. Ce să mai spun, am rămas şi sunt ţinta DNA-ului”.
Procesul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman, a fost reluat de la zero de către ICCJ în 3 octombrie 2017, când la instanţă a fost prezent şi liderul PSD. La sosirea la ICCJ, Dragnea a fost aşteptat de un grup de contestatari care au agitat cătuşe şi au strigat „La puşcărie!”, iar la plecare a fost aşteptat de mai multe persoane aduse de către Codrin Ştefănescu.
În acest dosar, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, fiind acuzat alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman.
CE SPUNE JUDECĂTORUL CARE A CERUT ACHITAREA LUI DRAGNEA
Unul dintre judecătorii aflați în completul de judecată a vrut ca Liviu Dragnea să fie achitat. În opinia sa separată, judecătorul afirmă că nu există probe care să ateste vinovăția liderului PSD, „dincolo de orice îndoială rezonabilă”.
Astfel, judecătorul Ştefan Pistol precizează, într-o opinie separată, că Liviu Dragnea nu ar fi instigat pe Alesu Florea să întocmească înscrisuri false referitoare la menținerea în funcție a celor două angajate.
„În condiţiile legislaţiei (Codul muncii, indicat de acuzare ca legislaţie primară), sancţionarea acestor 2 angajate presupunea efectuarea cercetării prealabile şi apoi, gradual sau chiar la prima cercetare prealabilă, aplicarea unei sancţiuni disciplinare, fiind săvârşită o abatere disciplinară gravă (lipsa/neprezentarea la locul de muncă).
În prealabil, aşa cum deja s-a arătat, completul de judecată, în unanimitate, a constatat că nu există probe care să releve dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul Dragnea Liviu ar fi instigat pe inculpata Alesu Florea (sau pe un alt inculpat) să întocmească înscrisuri false în legătură cu menţinerea în funcţie a celor două angajate.
Se constată că declaraţiile inculpatei STOICA ANISA, care susţin acuzaţia anterior menţionată cu referire la inculpatul DRAGNEA LIVIU, sunt singulare, discuţiile şi aspectele relevante nefiind confirmate de acesta sau de o altă probă administrată. (…)Această acuzaţie nu se referă la o acţiune/ la o activitate concretă a inculpatului DRAGNEA LIVIU şi nici la persoane concrete asupra cărora ar f fost exercitată influenţa din perspectiva celor două funcţii îndeplinite, această acuzaţie fiind subsumată instigării la săvârşirea unei infracţiuni, respectiv, la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu”, precizează judecătorul Ştefan Pistol, preşedintele completului, în opinia separată.
