În timpul săpăturilor care au avut loc în Igriş (judeţul Timiş), arheologii au descoperit temelia a ceea ce se crede că au fost locurile de veci ale Regelui Andrei al II-lea al Ungariei şi a celei de-a doua soţii a sale, Yolanda de Courtenay, fiică a împăratului Constantinopolului, transmite agenția maghiară de știri MTI.
Arheologul Péter Langó, profesor al Universităţii Catolice
“Pázmány Péter”, a declarat, pentru agenţia ungară de presă MTI, că
locul în care au fost descoperite cele două temelii sugerează că pe
acestea s-ar fi putut afla sarcofagele de piatră în care a fost
înmormântat cuplul regal. Acesta a explicat că cele două
construcţii din cărămidă au fost descoperite în cel mai prestigios
loc al bisericii, punctul aflat la intersecţia dintre nava
longitudinală şi cea transversală.
“Cu un ochi râd, pentru că se pare că am reuşit să descoperim
locul mormântului unui rege al Ungariei din Dinastia Arpadiană, cu
un ochi plâng însă, deoarece probabil că nu vom găsi rămăşiţele
cuplului regal”, a spus Péter Langó. Acesta a adăugat că vor putea
spune în mod sigur dacă cele două construcţii din cărămidă au fost
locurile de veci ale cuplului regal, în momentul în care mănăstirea
cisterciană de la Igriş va fi scoasă complet la lumină. Până în
prezent au fost efectuate cercetări doar în acea parte a bisericii,
reprezentând aprox. 10% din suprafaţă, unde s-a crezut că s-ar
putea afla mormântul regal.
Péter Langó a adăugat că se crede că regele şi soţia sa nu au
fost înmormântaţi în pământ, ci în sarcofagele elevate deasupra
nivelului podelelor bisericii. Mănăstirea a căzut însă pradă atât
tătarilor, cât şi turcilor, astfel încât este probabil ca
mormintele să fi fost distruse. Arheologul Gergely Búzás,
directorul Muzeului Regelui Matia de la Vişegrad, care aparţine de
Muzeul Naţional al Ungariei, a declarat, pentru MTI, că cele două
construcţii se află lângă stâlpii de la baza arcului triumfal care
separă sanctuarul de restul bisericii şi care face parte din prima
perioadă de construcţie a acesteia. A mai adăugat că în zona
săpăturilor s-au descoperit şi câteva sculpturi din marmură roşie,
despre care se crede că aparţin de mormintele regale foarte
reprezentative.
Directorul muzeului a specificat că prima biserică a fost o
bazilică cu trei nave, de aproape 20 de metri lăţime şi aproape 50
de metri lungime, care într-o perioadă ulterioară, probabil după
invazia tătarilor, a fost reconstruită şi extinsă foarte mult.
Biserica a fost construită mai lată şi i s-a adăugat şi un sanctuar
mare, cu mai multe nave. În opinia sa, ar putea dura până la un
deceniu până ce întreaga suprafaţă a bisericii şi zona mănăstirii
aflate alături de aceasta va fi descoperită în totalitate. Există,
însă, posibilitatea aceasta, întrucât în zonă nu există construcţii.
Săpăturile din localitatea aflată pe malul Mureşului au început
în 2013, fiind vorba despre un proiect de cercetare comun al
Muzeului Naţional al Banatului din Timişoara şi al Institutului de
Arheologie a Universităţii Catolice “Pázmány Péter” care a avut ca
obiectiv principal găsirea mormântului regal.
Anul acesta, săpăturile de anvergură mult mai mare ca cele de
dinainte au continuat, timp de trei luni, sub coordonarea
Asociaţiei Culturale “Yolanda”, în cadrul Programului “Dinastia
Arpadiană”, sprijinit de Fundaţia “Bethlen Gábor”. Pe lângă
arheologi din România şi Ungaria, la muncă au participat, în mod
continuu, şi 10-15 studenţi maghiari şi străini de la Universitatea
Catolică “Pázmány Péter”. În timpul săpăturilor s-a reuşit
cercetarea unei suprafeţe de 160 de metri pătraţi din fosta
biserică monahală şi partea sa sudică. Péter Langó a mai specificat
că au fost descoperite vase ceramice, bijuterii, monede din aur,
respectiv din argint şi diferite obiecte din fier şi bronz. Cu
toate acestea, până în acest moment nu s-au găsit insigne regale.
Abaţia de la Igriş, fondată în 1179, de regele Béla al III-lea
al Ungariei, a reprezentat, timp de aproape patru secole, cea mai
importantă mănăstire a cistercienilor din Ungaria. Descoperirea
mănăstirii şi găsirea mormântului Regelui Andrei al II-lea al
Ungariei este importantă şi pentru că majoritatea mormintelor
regale maghiare din perioada medievală au fost distruse.
