”… jumătate din ţările de pe continent (Africa) au vaccinat doar 2% sau mai puţin, a anunţat joi biroul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru Africa.” – hotnews – 30 septembrie 2021. Eu sunt îngrijorată. Țările alea cu 2, 3, chiar și cele cu 10% vaccinați mai au cetățeni, n-au decedat cu milioanele știut fiind cât de periculos e corcodel și cum își face de cap fără vaccin?PS: Vecina are curiozități din astea, a scris scriitoarea Lili Crăciun pe Facebook.
Cincisprezece din 54 de ţări africane au vaccinat complet cel puţin 10% din populaţia lor împotriva Covid-19, în timp ce jumătate din ţările de pe continent au vaccinat doar 2% sau mai puţin, a anunţat joi biroul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) pentru Africa.
Obiectivul de 10% vaccinaţi înainte de 30 septembrie a fost stabilit în luna mai de către Adunarea Mondială a Sănătăţii, aminteşte OMS. „Aproape 90% din ţările cu venituri ridicate au atins deja acest obiectiv”, a adăugat OMS, conform Agerpres.
Oamenii de știință sunt nedumeriți și precauți, deoarece Africa evită dezastrul COVID-19, scrie Los Angeles Times.
„COVID-19 a dispărut. Când ați auzit ultima dată de cineva care a murit de COVID-19?” spune Ndou citat de LA Times. „Masca este pentru a-mi proteja buzunarul”, a adăugat el.
Cu câteva zile înainte, Zimbabwe a înregistrat doar 33 de noi cazuri de COVID-19 și zero decese, în concordanță cu o scădere a bolii pe întreg continent, unde datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că infecțiile au scăzut din iulie.
CE MAI SUSȚINE LOS ANGELES TIMES:
Dar se întâmplă ceva „misterios” în Africa care îi derutează pe oamenii de știință, a spus Wafaa El-Sadr, director de sănătate globală la Universitatea Columbia. „Africa nu are vaccinurile și resursele pentru a lupta împotriva COVID-19 pe care le au în Europa și în SUA, dar cumva par să se descurce mai bine”, a spus ea.
Mai puțin de 6% dintre oamenii din Africa sunt vaccinați. De luni de zile, OMS a descris continentul drept „una dintre regiunile cele mai puțin afectate din lume” în rapoartele săptămânale ale pandemiei.
Unii cercetători spun că populația tânără a continentului – vârsta medie este de 20 de ani, față de aproximativ 43 de ani în Europa de Vest -, precum și rata mai scăzută de urbanizare și tendința populației de a petrece timp în aer liber, ar fi putut să-l fi scutit de efectele mai letale ale virusului. Mai multe studii cercetează dacă ar putea exista și alte explicații, inclusiv motive genetice sau infecție anterioară cu boli parazitare.
Vineri, cercetătorii care lucrează în Uganda au declarat că au descoperit că pacienții cu COVID-19 cu rate ridicate de expunere la malarie sunt mai puțin susceptibili de a suferi o boală gravă sau de a muri decât persoanele cu antecedente reduse de boală transmisă de țânțari.
„Am intrat în acest proiect gândindu-ne că vom vedea o rată mai mare de rezultate negative la persoanele cu antecedente de infecții cu malarie, pentru că asta a fost observat la pacienții co-infectați cu malarie și Ebola”, a spus Jane Achan, consilier principal de cercetare la Consorțiul Malaria și un coautor al studiului. „De fapt, am fost destul de surprinși să vedem contrariul – că malaria poate avea un efect protector.”
Achan a spus că acest lucru ar putea sugera că infecția anterioară cu malarie ar putea „toci” tendința sistemului imunitar de a merge la suprafață atunci când este infectat cu COVID-19. Cercetarea a fost prezentată vineri la o reuniune a Societății Americane de Medicină și Igienă Tropicale.
