Modelul ungar al învăţământului superior şi al formării profesionale trebuie să fie asigurat în întreg Bazinul Carpatic, inclusiv în Transilvania: avem nevoie de universităţi competitive cu identitate maghiară, de o reţea de colegii profesionale şi de un sistem de burse care să susţină rămânerea tinerilor în ţara lor natală – a declarat joi, la Cluj-Napoca, Balázs Hankó, ministrul ungar al culturii şi inovării.
Ministrul a participat la o masă rotundă intitulată „Oportunităţi educaţionale fără frontiere – reuşita pe pământul natal şi formări în Ungaria”, organizată în Curtea Tineretului din cadrul celei de-a 15-a ediţii a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj-Napoca. Ceilalţi doi invitaţi ai mesei rotunde au fost Veronika Varga-Bajusz, secretar de stat pentru învăţământ superior, şi Ödön Szabó, deputat şi vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor din România. Evenimentul organizat de Fundaţia „Jakabffy Elemér” a fost moderat de Petra László, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Maghiari din Cluj-Napoca.
Balázs Hankó a arătat: este nevoie de forţă de muncă calificată şi în Transilvania, iar pentru ca regiunea să aibă un tineret cu identitate maghiară competitiv, formele de învăţământ trebuie să fie cuplate cu un sistem de burse, iar cele existente trebuie consolidate – a spus el.
El a precizat: Ungaria trebuie să ofere tinerilor din alte ţări doar formări care nu sunt disponibile în ţara lor, în aşa fel încât tinerii să fie încurajaţi să se reîntoarcă pe pământul natal după terminarea studiilor, trebuie creat un sistem de burse care să sprijine acest lucru.
În opinia ministrului, trebuie dezvoltat un sistem de burse şi pentru tinerii maghiari din Transilvania care studiază în limba română la Bucureşti, Braşov şi Timişoara, pentru a-i încuraja să se întoarcă în zona lor natală şi să valorifice cele învăţate în beneficiul propriei comunităţi.
El a subliniat că atât învăţământul superior, cât şi formarea profesională ar trebui să aibă un rezultat direct pe piaţa muncii, iar universităţile, în calitate de motoare economice ale zonelor respective, ar trebui să garanteze pentru studenţii lor găsirea unui loc de muncă după terminare studiilor sau formării. Acest element al schimbării de model este foarte important – a spus el – deoarece „reuşita tinerilor este succesul naţiunii”.
Veronika Varga-Bajusz, secretar de stat pentru învăţământul superior, a subliniat: consolidarea învăţământului superior în Bazinul Carpatic este în continuare foarte importantă. În acest scop, ministerul desfăşoară, de exemplu, programul Makovecz, pe care încearcă să îl adapteze pe baza propunerilor instituţiilor de învăţământ din afara Ungariei, astfel încât între instituţii să existe legături vii, o cooperare reală.
Ea a spus că, prin schimbarea de model, universităţile au devenit forţele motrice ale regiunilor, studenţii pot găsi un loc de muncă datorită contactelor pe care le-au obţinut în universităţi. Programele de sprijin sunt, de asemenea, concepute în acest sens, de exemplu în cadrul pregătirii profesorilor absolvenţii sunt sprijiniţi în ocuparea unui post pe termen mai lung, precum şi în cazul în care postul ales se găseşte într-o zonă defavorizată – a spus secretarul de stat.
Vorbind despre învăţământul superior din România, deputatul Ödön Szabó, expert în politici educaţionale al UDMR, a declarat: în ultimii 30 de ani, cadrul legal şi oferta educaţională s-au extins în mod constant.
În plus, noua lege a educaţiei adoptată anul trecut aplică „discriminarea pozitivă” în cazul studenţilor minoritari, cărora le sunt rezervate locuri speciale şi în universităţile unde nu pot studia în limba maternă. În opinia politicianului, în perioada următoare trebuie să se lucreze la punerea în aplicare a prevederilor legii, care în România „nu este niciodată o cale scurtă de străbătut”.
Printre provocări, el a menţionat faptul că România este pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte numărul de absolvenţi în universităţi, cu doar 23%. Comunitatea maghiară din Transilvania stă chiar mai prost decât media românească, minoritatea greacă fiind cea mai puternică în acest domeniu, cu 67% din populaţie – a precizat deputatul.
El a reamintit: în zona de frontieră româno-ungară mulţi tineri maghiari din regiunea Partium sunt încă atraşi de către universităţile din ţara mamă, în opinia sa acest impact trebuie „atenuat” în viitor. Comunitatea maghiară din Transilvania nu poate fi lăsată fără intelectuali pe termen lung – a spus el.
Deputatul UDMR a evocat şi importanţa cunoştinţelor lingvistice, subliniind că, pe lângă limba română, limbile engleză şi germană au devenit din ce în ce mai importante, deoarece tot mai multe companii de pe piaţa internaţională se instalează în România.
