Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, a discutat, luni, cu comisarul european responsabil pentru Economie, Paolo Gentiloni, despre implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi calendarul reformelor finanţate. „Autorităţile române sunt focusate pe implementarea PNRR şi posibile mici întârzieri nu vor pune în pericol realizarea reformelor şi investiţiilor asumate”, a afirmat Vîlceanu.
Potrivit MIPE, Dan Vîlceanu a prezentat stadiul îndeplinirii reformelor şi investiţiilor asumate prin intermediul PNRR. Planul a fost aprobat de Comisia Europeană în 28 octombrie 2021, iar prima transă aferentă prefinanţării a fost virată României în 2 decembrie. Până la sfârşitul anului 2021, România a îndeplinit 21 de jaloane (milestones).
„Autorităţile române sunt focusate pe implementarea PNRR şi posibile mici întârzieri nu vor pune în pericol realizarea reformelor şi investiţiilor asumate de România prin PNRR”, a subliniat Dan Vîlceanu.
El a explicat că procedurile parlamentare pentru aprobarea unor acte normative necesare pentru îndeplinirea ţintelor asumate în PNRR presupun nişte termene legale care trebuie respectate.
În context, comisarul Paolo Gentiloni a subliniat că mesajul Guvernului României referitor la realizarea reformelor finanţate prin PNRR este crucial.
„Ţările sunt afectate de acest război, provocări, refugiaţi, preţurile la energie, iar în viziunea mea acestea nu ar trebui să afecteze planurile noastre referitoare la PNRR”, a afirmat Gentiloni.
În timpul discuţiilor au fost punctate aspecte referitoare la diferite reforme asumate prin PNRR, precum decarbonizarea economiei şi faptul că România rămâne angajată în acest proces, care presupune regândirea sistemului energetic pe cărbune, precum şi înlocuirea cu energia verde şi gaze.
Conform ministerului, alte subiecte discutate au vizat reforma sistemului de pensii pentru eliminarea inechităţilor din sistem (o persoană care se pensionează acum are venituri mai mari decât alte persoane care s-au pensionat în trecut chiar dacă au lucrat în aceleaşi condiţii), unde România trebuie să prezinte o analiză mai detaliată a situaţiei actuale şi un proiect care să indice eforturile bugetare finale pe care le presupune.
De asemenea, cei doi oficiali au punctat nevoia menţinerii deficitului bugetar asumat de România, chiar şi în contextul în care reformele finanţate prin PNRR vor susţine creşterea veniturilor bugetare.
„Nu în ultimul rând, oficialul european s-a arătat nerăbdător să primească veşti privind inaugurări ale unor investiţii importante şi s-a arătat dispus chiar să participe la astfel de evenimente, pentru a-şi arăta susţinerea faţă de eforturile depuse de autorităţile române”, a menţionat MIPE.
