Ministrul Culturii și Identității Naționale, Ioan Vulpescu, a afirmat, duminică, la ședința solemnă a Academiei Române cu prilejul Zilei Culturii Naționale, că societatea românească experimentează „sinucigaș” abandonarea culturii și se confruntă cu o „deculturatizare durabilă”.
„În opinia mea, am intrat într-o epocă a derizoriului, care este la fel de periculoasă pentru cultură ca și epoca anticulturală, reprezentată de defunctul regim comunist. Acum nimeni nu mai amenință fățiș cultura și pe creatorii ei, nici nu-i mai cenzurează politic manifestările, însă un văl apăsător de tensiune și dispreț, de indiferență instituțională și iresponsabilitate acoperă zi de zi tot ce se face în materie de cultură. De la școală, în care se învață tot mai puțin, mai ales limbă și literatură română și istorie, până la mass-media din care cultura pare a fi dispărut, societatea românească experimentează sinucigaș abandonarea culturii. (…) Dacă până acum vorbeam despre dezvoltarea durabilă, acum suntem confruntați cu deculturatizarea la fel de durabilă”, a spus Ioan Vulpescu, la sesiunea solemnă „În jurul identității românești, organizată de Academia Română și Fundația Națională pentru Știință și Artă.
Potrivit lui Vulpescu, în societate există pericolul pierderii identității, atât a celei culturale, cât și a identității antropologice. El a menționat o statistică conform căreia în Finlanda, o țară cu 5,5 milioane de locuitori, sunt tipărite mai multe titluri și într-un tiraj mai mare decât în țara noastră, care are 21 de milioane de locuitori.
„Pe măsură ce studiul limbii și literaturii române și, respectiv, al istoriei nu-i mai oferă copilului român nicio certitudine cu privire la cine este el ca om în lume și cine sunt cei în mijlocul cărora s-a născut și trăiește, consumul de cultură de orice fel, nu numai de română, scade la zero”, a adăugat Vulpescu.
Acesta a propus declanșarea unei campanii de repoziționare a culturii în societate.
„E momentul să declanșăm împreună o bătălie culturală, o bătălie pentru valorile culturii noastre, (…) nu un război, ci o campanie susținută și inteligentă prin care oameni și instituții să colaboreze pentru repoziționarea culturii în societate. Vă propun să relansăm ideea strategiei culturale naționale, care să nu se bazeze pe proiecte goale și pe cheltuirea ingenioasă a banilor publici naționali și europeni, ci pe crearea unui consens în jurul promovării valorilor culturii naționale, inclusiv prin măsuri legislative”, a adăugat Vulpescu.
El a spus că este nevoie de trei ținte: repoziționarea socială a creatorului și, respectiv a cercetătorului științific, repoziționarea și consolidarea instituțiilor culturale, inclusiv a cercetării științifice și conservarea și valorificarea superioară a patrimoniului, iar cultura să beneficieze de proiecții bugetare multianuale și de o asumare consensuală a creșterii finanțării.