Ministrul Culturii, George Ivaşcu, consideră că instituţia pe care o conduce este „aculturală”, pentru că în organigrama acesteia nu se regăsesc direcţii clar conturate.
„Asta e problema, pentru că eu am crezut că intru într-o instituţie… Ministerul Culturii este o instituţie de cultură. Nu! Ministerul Culturii este poate cea mai aculturală instituţie pe care am întâlnit-o, pentru că eu speram să găsesc măcar o orizontală. Asta înseamnă că, dacă intraţi în Ministerul Culturii, nu e nici măcar un tablou pe pereţi. Dacă intri în Ministerul Culturii descoperi că organigrama nu are direcţiile de linie. Există ministrul Culturii izolat undeva, acolo, după care urmează acele direcţii suport – economică, de exemplu -, dar nu există Direcţia muzeu-patrimoniu, Direcţia artele spectacolului, care să coordoneze o strategie şi în subordinea lor să existe teatrele naţionale, operele ş.a.m.d.”, a afirmat Ivaşcu joi seara la TVR1.
El susţine că a observat în minister când a intrat prima dată „un soi de lipsă de entuziasm, adică acel lucru care te duce către creativitate”.
„Ştiţi, când vine un ministru, toată lumea spune: ‘Nu-i nimic, la câţi miniştri am schimbat noi… Nu-i nimic. Şi atunci le-am spus care e pilula mea de sănătate în fiecare dimineaţă, pentru că ştiu că mandatul meu este limitat. Mă gândesc că atunci când mă voi întoarce în breaslă, pentru că, evident, acolo mă voi întoarce, măcar să spună ‘a făcut ceva sau măcar a încercat’. (…) Nu mă gândesc la un mandat, la un fotoliu, pentru că un fotoliu te face să te îmburghezeşti şi să-ţi placă mai mult să faci poze, decât să faci treabă. (…) Pe mine m-a interesat până la urmă destinul ăsta al Culturii”, a adăugat Ivaşcu.
Ministrul Culturii a declarat că „provocarea” sa cea mare în acest an este sărbătoarea Centenarul Marii Uniri şi că a rămas „paralizat” când a văzut ce idei erau incluse în proiectul iniţial.
„Această mare sărbătoare era de fapt o împărţeală în 2.042 de idei de proiect. (…) Era o lipsă de viziune şi un concept care să conducă. Oamenii, săracii, au pus acolo ceea ce credeau că e mai reprezentativ pentru ei. Exemple despre ceea ce am găsit: trebuia să editez o carte despre bolile cele mai frecvente din ultimii 100 de ani (…), reabilitare, reparaţii drumuri şi căi de acces (…), turneu de fotbal la care vor participa echipe din judeţ. Unele din cele 2.042. Le-am scos pe cele care în momentul acela m-au paralizat. (…) În primul rând trebuie pus stop acestor serbări care nu se constituie într-o mare sărbătoare”, a apreciat Ivaşcu.
El a precizat că Centenarul nu se va termina în 31 decembrie 2018, iar acţiunile aferente acestuia se vor desfăşura pe parcursul mai multor ani.
