România îşi menţine poziţia conform căreia este obligatoriu ca derogarea de la standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu să fie prelungită, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, la reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit (AGRIFISH), precizând că fermierii români au nevoie de un sprijin real, „nu de piedici suplimentare în obţinerea producţiei”.
El a adăugat că, în cazul în care nu se va obţine acest ajutor, „putem să plecăm cu toţii din funcţiile pe care le deţinem”, mesajul fiind adresat inclusiv comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.
„Domnule comisar, vă atrag atenţia că au trecut 6 luni de când am solicitat un răspuns al Comisiei. Acest răspuns nu a venit, în pofida unui vot pozitiv exprimat de 15 SM (15 state membre – n. r.). Nemulţumirea fermierilor noştri este reală şi se manifestă deja în stradă, în toată Uniunea Europeană. Dacă nu înţelegem că fermierii noştri au nevoie de sprijin real, nu de piedici suplimentare în obţinerea producţiei, putem să plecăm cu toţii din funcţiile pe care le deţinem. Inclusiv dumneavoastră, domnule comisar! Acesta este mandatul pe care îl am de la fermierii mei şi pe care nu îl pot ignora!”, a transmis ministrul Agriculturii.
În urmă cu o zi, Florin Barbu declara la Târgu-Mureş, într-o discuţie cu fermierii, că va cere public demisia comisarului european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, în cadrul reuniunii Consiliului de Miniştri, pentru nerespectarea votului dat de 15 state privind derogarea de la standardele de mediu ce vizează rotaţia culturilor (GAEC 7) şi condiţia de a lăsa 4% din suprafaţa fermei nelucrată (GAEC 8).
De asemenea, în intervenţia sa de la Bruxelles, Florin Barbu a mai cerut crearea unei flexibilităţi sporite în adaptarea/modificarea planurilor strategice PAC, în funcţie de provocările cu care se confruntă fermierii la acest moment şi identificarea tuturor elementelor de sprijin care să stimuleze accelerarea dezvoltării economice a fermierilor, pentru a face faţă unei provocări fundamentale cu care se confruntă inclusiv zonele rurale din România.
„Competitivitatea sectorului agricol trebuie să fie integrată ca obiectiv prioritar în PAC, iar Comisia să propună măsuri concrete pentru îndeplinirea acestuia concomitent cu simplificarea cerinţelor de mediu şi climă”, a subliniat Barbu.
El a mai transmis în cadrul reuniunii că asigurarea furnizării de alimente şi materii prime de către fermierii din UE, într-un mod proporţional cu obţinerea unui venit decent, este dependentă de mai mulţi factori, respectiv eficientizarea cadrului legislativ, cu caracter predictibil, care să conţină măsuri de susţinere reale pentru fermieri şi pentru toţi actorii lanţului agroalimentar şi să faciliteze asigurarea rezilienţei sistemului în scopul garantării securităţii alimentare a UE şi nu numai.
„În luarea deciziilor să se ţină cont de solicitările statelor membre – reiterăm solicitarea des exprimată în cadrul întâlnirilor AGRIFISH, începând cu luna iunie şi până în decembrie, de acordare a derogării de la GAEC 7 şi 8. Vă reamintesc domnule comisar că a fost susţinută de 15 state membre ale UE. Acordarea de stimulente financiare corespunzătoare şi identificarea de pachete noi de sprijin, pentru a asigura şi menţine stabilitatea fermelor şi creşterea rezilienţei acestora, în contextul situaţiilor extreme din ultimii doi ani”, a adăugat şeful MADR.
Nu în ultimul rând, Barbu a punctat că trebuie găsite noi modalităţi de contracarare a efectelor crizelor, cum ar fi cea determinată de războiul din Ucraina, care să nu aibă impact negativ asupra fermierilor europeni şi identificarea de soluţii care să permită statelor membre atingerea ţintelor de mediu fără a impune reducerea suprafeţelor destinate producţiei agricole (respectiv, aplicarea GAEC 8) şi să nu pună astfel în pericol securitatea alimentară a UE şi securitatea economică a fermierilor”, a mai spus Florin Barbu.
România a expus problema derogărilor încă din vara anului trecut, iar ulterior alte 15 state membre UE (Polonia, Franţa, Slovacia, Letonia, Slovenia, Cipru, Bulgaria, Italia, Malta, Lituania, Luxemburg, Estonia, Suedia, Ungaria şi Cehia) au susţinut necesitatea aplicării acestora.
