Liderii a patru state din Balcanii de Vest s-au întâlnit din nou sâmbătă pentru a discuta despre planurile lor privind libera circulaţie a bunurilor şi persoanelor în regiune pentru a stimula comerţul şi investiţiile, o iniţiativă sprijinită de UE, relatează Reuters conform Agerpres.
Liderii din Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord şi Albania s-au întâlnit în capitala albaneză Tirana pentru a treia oară pentru a discuta despre această iniţiativă.
Acordul este intitulat Micul Schengen.
Toate ţările din Balcanii de Vest, afectate de războaiele din anii ’90, aspiră să intre în Uniunea Europeană, dar aderarea lor a fost încetinită de Brexit şi de lipsa de reforme interne.
Serbia şi Muntenegru negociază deja aderarea la UE, în timp ce procesul a fost amânat în octombrie pentru Albania şi Macedonia de Nord.
„Nu putem supravieţui fără asta, pentru că suntem mici şi insignifianţi dacă nu ne mărim piaţa muncii şi pe cea economică”, a declarat presei preşedintele sârb Aleksandar Vucic după discuţii.
„Vom încerca să creăm o piaţă a muncii comună care înseamnă, comparativ, un nivel mai mare de atracţie pentru investitorii străini”, a adăugat el.
Sârbii, muntenegrenii, macedonenii şi albanezii ar putea lucra în fiecare dintre celelalte ţări dată fiind criza de locuri de muncă, iar acestea ar putea să-şi alinieze regulile pentru a crea o piaţă de până la 12 milioane de persoane, a mai spus el.
Prim-ministrul albanez Edi Rama a spus că Uniunea Europeană susţine acest plan.
„Comisia Europeană pregăteşte granturi de 1,2 miliarde de euro pentru ţările noastre pentru a ne ajuta să implementăm acordurile”, a spus Rama.
Ridicarea barierelor şi a punctelor de control la frontieră ar înlesni comerţul transfrontalier şi le-ar permite turiştilor străini să se deplaseze în regiune fără a aştepta la frontiere, au apreciat cei patru lideri.
„Dacă turiştii chinezi aterizează pe aeroportul din Belgrad, ei ar trebui să se poată deplasa liber în toate ţările din regiune”, a spus premierul nord-macedonean Zoran Zaev.
Regiunea Balcanilor de Vest face parte din acordul CEFTA şi din Procesul de la Berlin susţinut de economiile mari ale UE.
