Cel putin 75 de judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au avut dosare la DNA in timpul Laurei Kovesi. Adica, doua treimi din judecatorii de la ICCJ, unde activeaza putin peste 100 de magistrati, au fost vizati de dosare fabricate de DNA, multi dintre ei fiind interceptati si supravegheati, scrie Lumea Justiției.
Cifrele terorii DNA sunt prezentate in hotararea Plenului Consiliul Superior al Magistraturii, publicata joi, 9 ianuarie 2019, prin care s-a aprobat Raportul Inspectiei Judiciare privind dosarele fabricate de DNA impotriva a aproape 3.000 de judecatori si procurori in perioada 1.01.2014 – 31.07.2018. Este vorba mai exact despre Raportul Inspectiei Judiciare privind “Respectarea principiilor generale care guverneaza activitatea Autoritatii Judecatoresti in cauzele de competenta Directiei Nationale Anticoruptie vizand magistratii sau in legatura cu acestea”.
Concret, in perioada 2014-2018, DNA a deschis dosare impotriva a 1.900 de judecatori. Hotararea CSM ofera si exemple privind amploarea fenomenului, cu date de judecatori de la cateva mari instante care au fost vizati de parchetul anticoruptie:
-Inalta Curte de Casatie si Justitie: peste 75 de judecatori au avut dosare la DNA;
-Curtea de Apel Bucuresti: aproximativ 100 de judecatori au avut dosare la DNA;
-Curtea de Apel Oradea: aproximativ 35 de judecatori, au avut dosare la DNA;
-Curtea de Apel Ploiesti: aproximativ 30 de judecatori, au avut dosare la DNA;
-Curtea de Apel Brasov: aproximativ 25 de judecatori au avut dosare la DNA;
-Curtea de Apel Iasi: aproximativ 20 de judecatori au avut dosare la DNA;
-Curtea de Apel Constanta: peste 15 judecatori au avut dosare la DNA;
-Tribunalul Bucuresti: peste 85 de judecatori au avut dosare la DNA;
-Tribunalul Arges: peste 25 de judecatori au avut dosare la DNA;
-Tribunalul Dolj: peste 25 de judecatori au avut dosare la DNA.
Un aspect foarte important trebuie subliniat. Acela ca din cele 1900 de dosare deschise de DNA impotriva judecatorilor, un numar infim a fost trimis in instanta. In realitate, dosarele au reprezentat doar un instrument de santaj si de presiune la adresa judecatorilor, asa cum insasi asociatiile traditionale si serioase ale magistratilor au acuzat, dar si o modalitate de supraveghere a acestora.Caci in foarte multe dosare fabricate impotriva judecatorilor, DNA a dispus masuri de interceptare si supraveghere. Ceea ce inseamna ca aveau acces inclusiv la discutiile judecatorilor din dosarele in care DNA avea interes. De altfel, Hotararea CSM observa ca dosare in care au fost dispuse interceptarea si filarea judecatorilor au fost inchise in bloc de DNA dupa infiintarea SIIJ, mai scrie sursa citată.
