Cancelarul german, Angela Merkel, consideră că pentru soluționarea crizei refugiaților Consiliul European de săptămâna aceasta va trebui să aleagă între cooperarea cu Turcia și închiderea rutei Balcanilor, iar în opinia ei cea de-a doua opțiune, propusă de țările Grupului de la Vișegrad, trebuie exclusă, ea estimând că închiderea frontierelor ar avea consecințe pentru întreaga Uniune Europeană și pentru spațiul Schengen, transmit agențiile AFP și EFE.
Cancelarul german insistă pe o înțelegere cu Ankara, discutată încă din iarnă dar care nu a produs nici un rezultat concret în oprirea migranţilor.
Merkel a venit cu această idee după ce Franța a refuzat cotele obligatorii de migranți din cauza campaniei prezidenţiale de anul viitor.
Ea insistă acum pe un acord cu Turcia sau amenință cu închiderea granițelor, care vor afecta financiar Grecia şi zona Balcanilor.
Presa germană a apreciat că înţelegerea dorită de Merkel cu Ankara înseamnă numai aruncarea pe geam a zeci de miliarde de euro, subiect de care cancelarul evită să vorbească public. Mai ales nu spune de unde vor veni aceşti bani.
Deutsche Welle relata de curând că migranţii nu mai sunt în taberele din Turcia, ci ei circulă liber aşteptând prilejul să plece spre Vest, deci orice înţelegere nu îşi mai are obiectul.
La această oră, doar o infimă parte din cei două milioane de refugiaţi sirieni din Turcia se mai află în centrele de la graniţă, cei mai mulţi preferând să îşi încerce norocul în marile oraşe turceşti sau, pur şi simplu, să călătorească mai departe. Cum îi aduci pe aceşi oameni înapoi în centre? Cu forţa?, scria Gunnar Köhne pe Deutsche Welle.
Cum vor turcii să oprească fluxul migrator este un mister, dacă ne uităm pe hartă. Graniţa cu Siria, lungă de 800 de km, poate fi la fel de puţin monitorizată ca zona de coastă, la Marea Egee, între Turcia şi Grecia. La fel de ruptă de realitate este şi ideea instalării unor centre de tranzit comune, din care să plece către Europa, legal, doar câteva contingente de refugiaţi, mai spunea comentatorul postului radio-tv din Koln/Bonn.
Potrivit unor documente ale Comisiei Europene publicate recent de presa grecească şi preluate de FLUX 24 președinte turc Erdogan a încercat să îi șantajeze pe Juncker și Tusk cu mari sume de bani în schimbul iluzoriu al opririi migranţilor.
Siteul grecesc Euro2day a publicat documente confidențiale ale UE ce conțin amenințările făcute de Erdogan într-o întâlnire pe 16 noiembrie 2015, în timpul Summitului G20 din Antalya, cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Documentul indică șantajul turcesc la adresa UE în criza migranților.
Președintele turc a cerut mai mulți bani de la UE, 3 miliarde de euro pe an și crearea unui fond de 30 de miliarde de euro de la donatori globali pentru menținerea taberelor de refugiați în Turcia și crearea unei zone de securitate în Siria. El a spus că Grecia a primit 40 de miliarde de euro în timpul crizei.
Merkel nu a pomenit nimic în declarațiile sale despre pretențiile financiare suplimentare ale Turciei.
‘Îmi pun întreaga energie pentru ca joi și vineri agenda turco-europeană să fie considerată drumul care merită urmat’, a afirmat Angela Merkel la o conferință de presă desfășurată la Berlin după o întrevedere cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu.
UE și Turcia au convenit la sfârșitul anului trecut un plan de acțiune, prin care guvernul turc s-a angajat să stăvilească valul de migranți în schimbul unui ajutor financiar cu o valoare inițială de trei miliarde de euro — destinat refugiaților sirieni de pe teritoriul turc — și a reluării procesului de aderare a Turciei la UE, precum și a celui de liberalizare a vizelor pentru cetățenii turci. Totuși, acest acord nu a condus deocamdată la o scădere notabilă a fluxului migrator, reducerea numărului de migranți care debarcă în Grecia venind dinspre Turcia fiind pusă mai degrabă pe seama iernii.
În timpul unei vizite desfășurate pe 8 februarie la Ankara, Angela Merkel a declarat că Uniunea Europeană trebuie să stabilească mecanisme care să permită migranților să ajungă în Europa în mod legal și în siguranță, respectiv să accepte să primească un anumit număr de migranți, mai ales refugiați sirieni.
‘Știu că unii s-au săturat să audă cuvântul ‘cote’ (cote obligatorii de refugiați n.red.), dar astăzi am făcut un mare pas înainte și putem spune Turciei că avem o responsabilitate comună (…) Nu putem spera ca Turcia să oprească tot (fluxul de refugiați) și să spunem că de cote vom vorbi într-o jumătate de an. Acest lucru nu se poate. Trebuie să meargă împreună’, a afirmat atunci Angela Merkel.
După această declarație, guvernul ungar a acuzat Germania că a încheiat în secret în numele UE, sau împreună cu câteva state ale UE, un acord secret cu Turcia pentru preluarea direct din Turcia a sute de mii de refugiați care să fie repartizați între statele blocului comunitar, pentru ca guvernul de la Ankara să fie în schimb mai cooperant în problema stăvilirii fluxului migrator.
