Merkel își caută salvarea în Albania

Este o teză şi nimic mai mult. Albania ar putea deveni o destinaţie centrală şi provizorie pentru refugiaţi. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cancelarul austriac, Sebastian Kurz, au fost primii care au pus în circulaţie ideea înfiinţării unor centre pentru solicitanţi de azil în Europa dar în afara UE. Într-o discuţie avută cu DW, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Viena, Peter Launsky-Tieffenthal, a confirmat că se poartă în prezent discuţii, inclusiv cu Albania, despre înfiinţarea unui astfel de centru. Endrri Fuga, director de comunicare şi consilier al premierului albanez, a declarat pentru DW că nu există nici solicitare şi nici discuţii pe această temă. Opoziţia din Albania vede însă lucrurile altfel. Reprezentanţii ei chiar acuză guvernul că vrea să-şi cumpere o mai rapidă admitere în UE prin înfiinţarea de centre pentru refugiaţi. Iată despre ce este vorba:

Situaţia actuală

Pe ruta balcanică este iarăşi mişcare. Refugiaţii sosesc în UE mai ales traversând Marea Adriatică, dar Italia, Malta sau Grecia nu mai sunt dispuse să găzduiască oameni în număr mare. De asemenea, UE şi Germania vor să scape de solicitanţii de azil ale căror cereri au fost refuzate. Ce legătură are asta cu Albania?

Avantajele oferite de Albania

Micul stat balcanic se află şi pe ruta terestră parcursă de refugiaţi şi la Marea Mediterană, pe unde sosesc cu bărcile cei mai mulţi refugiaţi. Portul din Durres are capacitate suficientă pentru a face faţă unui număr mai mare de oameni. Acolo ar putea acosta bărcile cu migranţi, escortate de navele Frontex, pentru ca oamenii să fie înregistraţi pe teritoriul Albaniei. De acolo ei ar urma să fie retrimişi direct în ţările de origine, dacă motivele pentru care solicită azil nu sunt întemeiate. Iar cei cu drept de azil ar putea fi distribuiţi în diverse ţări ale UE.

Ruta balcanică

Foarte atrăgător pentru ţările UE este faptul că Albania nu face parte din această comunitate, iar înţelegeri cum ar fi Acordurile Schengen sau Dublin nu sunt valabile pe teritoriul ei. Totuşi, Albania este membră NATO fiind astfel ancorată în alianţa de securitate a statelor occidentale. În plus, în nordul Albaniei se află munţi înalţi care alcătuiesc o frontieră naturală greu de trecut.

Este Albania pregătită?

Albania deţine o mare experienţă în privinţa cazării şi aprovizionării refugiaţilor. Între anii 1998-1999, ţara a găzduit până la un milion de refugiaţi kosovari.

În plus, în statul din Balcanii de Vest au fost edificate, ca urmare a crizei refugiaţilor din 2015, numeroase capacităţi de primire a migranţilor. Aceste tabere au rămas până acum practic nefolosite. În presa albaneză se spune că  ele găzduiesc doar câteva mii de persoane.

Purtătorul de cuvânt al UNHCR pentru Europa de Sud-Est, Neven Crvenkovic, a confirmat pentru DW că Albania şi-a dublat începând din 2017 capacităţile existente. În aceste zile, ministrul de Interne albanez, Fatmir Xhafaj, tocmai a avut o serie de întrevederi bilaterale în unele capitale europene. Joi, el a fost în vizită la Berlin. Printre temele de discuţii s-a aflat, desigur, migraţia.

Ce ar avea UE de câştigat?

Spre deosebire de Libia, Albania este un stat aflat pe tărâm european, dar situat în afara porţilor UE. În plus, Albania doreşte să devină membră a UE şi este implicit dispusă să respecte norme ale UE, cum ar fi drepturile omului. UNHCR confirmă că Albania îi tratează bine pe refugiaţii aflaţi în ţară.

Toate acestea sunt aspecte pe care Libia, alternativa despre care se discută, nu le îndeplineşte. Libia este un stat fără instituţii funcţionale şi fără conducere, în care UE nu poate impune nimic.

Ce ar avea Merkel de câştigat?

Ministrul de Interne german, Horst Seehofer, a declarat în decursul ultimei sale întâlniri avute cu cancelarul austriac Sebastian Kurz că sprijină ideea înfiinţării unor centre pentru refugiaţi în afara UE. Purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Seibert, a declarat miercuri că nu doreşte să comenteze pe această temă, pentru a nu afecta reuniunea extraordinară a UE, care se va desfăşura duminică la Bruxelles.

O posibilă înţelegere cu Albania ar avea o însemnătate enormă şi pentru dezamorsarea crizei interne din Germania, pentru că ar oferi o soluţie „umană”. În plus, ar fi îndeplinite şi condiţiile de securitate cerute de Seehofer. Procedurile de azil s-ar afla sub controlul UE, dar ar avea loc în afara spaţiului comunitar. Seehofer s-ar putea declara mulţumit şi ar putea prezenta acest rezultat drept un succes personal în campania electorală dinaintea alegerilor regionale din Bavaria. Criza guvernamentală de la Berlin ar lua practic sfârşit.

„Soluţia albaneză” ar fi avantajoasă şi pentru Albania. Guvernul socialist de la Tirana se confruntă cu presiuni din partea unor cercuri conservatoare, cu precădere din partea CDU, principalul partid guvernamental german. Iniţierea negocierilor de aderare cu Albania este pusă sub semnul întrebării din cauza unor chestiuni ce ţin de respectarea statului de drept. Dar Albania şi-ar putea câştiga multă bunăvoinţă printr-o înţelegere vizând refugiaţii. Ţările UE s-ar arăta, fără îndoială, recunoscătoare Albaniei pentru soluţionarea crizei migranţilor.

O atare soluţie s-ar potrivit de minune cu proverbul balcanic: „Lupul e sătul, iar oaia a rămas întreagă”. Cu o astfel de înţelegere toată lumea ar putea trăi confortabil. Şi UE, şi Albania, şi Angela Merkel şi Horst Seehofer.