Tudor Toma, medic român care lucrează la Londra într-un spital de linia întâi COVID, a luat virusul din spital. Cauzele sunt aceleași ca și în România: lipsa echipamentelor și testarea insuficientă. E o boală ”stresantă” chiar dacă faci o formă mai ușoară: ”problema mea cea mai mare a fost că nu știam niciodată cum va fi ziua de mâine, cum evoluează boala, între 5 și 10% din pacienți, indiferent de vârstă, ajung la terapie intensivă”, spune doctorul Tudor Toma într-un interviu pentru Radio Europa liberă.
În interviu acesta critică atitudinea Poliției române și faptul că spitalele au fost militarizate.
Dr. Tudor Toma a absolvit Facultatea de Medicină la Iași, în 1993, unde a urmat și pregătirea postuniversitară ca rezident de pneumologie. În Iași, a contribuit la lansarea și dezvoltarea ediției în limba română a British Medical Journal, al cărei editor a fost în perioada 1994 – 1997. În anul 2000 a plecat la Londra și a lucrat la Royal Brompton Hospital, Imperial College, University of London, unde și-a făcut doctoratul (PhD) în bronhoscopie intervențională.
FRAGMENTE DIN INTERVIUL ACORDAT RADIO EUROPA LIBERĂ:
Europa liberă: Domnule doctor, sunteți bolnav de coronavirus, cum s-a întâmplat, de unde v-ați infectat?
Tudor Toma: ”La spitalul unde lucrez în Londra am avut foarte mulți pacienți încă de la început, din februarie, și sistemul de protecție, kiturile de protecție în Marea Britanie au fost destul de sumare ca să zic așa, adică nu am avut echipamentul care a fost în China, în Italia. Și cum virusul se transmite foarte ușor, din păcate, toată echipa, toți care am fost în spital am fost infectați. Acum marea majoritate sunt mai bine, însă este foarte trist că am avut o asistentă care lucra pe salon și care a murit”.
Europa Liberă: Pacienții care erau internați în spital nu erau testați?
Tudor Toma: ”Criteriile de testare au fost modificate treptat, noi am avut pacienți pozitivi încă din februarie, începutul lui martie, când criteriile erau foarte stricte, de exemplu, trebuia să fi avut contact cu cineva din China sau din Italia ca să poți să fii testat. Am avut pacienți care aveau simptome de COVID și n-am putut să-i testăm, pacienții respectivi nu au fost izolați inițial. Așa au fost criteriile de la guvernul britanic. Noi am cerut să fie testați, dar abia pe 10 martie s-au schimbat criteriile de testare și doar după aceea am putut să avem o imagine mai clară cu cine este pozitiv sau negativ. Cu toate astea, testul dura în jur de 3-4 zile, triajul în urgențe îl făceam pe baze clinice, sau pe baza imaginilor radiologice”.
Europa liberă: V-ați tratat de coronavirus în spital sau acasă?
Tudor Toma: ”Eu am avut o formă mai ușoară. Criteriile de internare sunt pentru pacienți care au nevoie de oxigen, eu nu am avut nevoie de oxigen, deci am luat tratamentul acasă. Cred că este corect așa. Noi, ca medici, știm că să internezi într-un spital un pacient pozitiv doar ca să-l izolezi este cam mult. De fapt, nu ne-am permis să facem lucrul acesta din cauza numărului mare de pacienți”.
Europa liberă: Este o boală grea? Vă întreb asta pentru că există încă destulă lume care minimalizează boala- ar fi doar o răceală ceva mai gravă.
Tudor Toma: ”Este o boală interesantă din punct de vedere medical, pentru că nu știm nici noi, nici pacienții, ce fel de formă o să ajungi să faci. Este adevărat, sunt mulți pacienți care sunt cu simptome foarte ușoare sau asimpotomatici, dar asta nu înseamnă că din toate grupele de vârste nu se fac forme severe. Din punct de vedere personal, cred că asta a fost problema mea cea mai mare cu boala asta, adică nu știam niciodată cum va fi ziua următoare, dacă nu va fi mai rea sau nu, știind că un 5-10% din totalul pacienților se deteriorează și au nevoie de terapie intensivă”.
Europa Liberă: Însuși premierul Boris Johnson pleda pentru imunizarea de turmă…
Tudor Toma: ”Boris Johnson nu a fost convins că este o infecție periculoasă care se transmite foarte ușor. Spunea că ne imunizăm și putem merge înainte cu economia. E clar că a fost o decizie politică de la cel mai înalt nivel care a fost greșită. Situația s-a schimbat acum, dar întârzierea de două, trei săptămâni face diferența. În momentul în care transmiterea comunitară este scăpată de sub control este mult mai greu. Dacă în februarie erau luate măsurile de distanțare socială, probabil că nu aveam numărul de cazuri de acum”.
Europa Liberă: În România, măsurile au fost destul de dure, amenzi, armată pe străzi în primele momente…
Tudor Toma: ”Sunt diverse moduri în care se poate discuta cu populația și, într-un fel, am apreciat în Marea Britanie faptul că autoritățile au pornit de la ideea că populația înțelege despre ce este vorba. Deci, vorbesc frumos cu populația, nu au venit cu măsuri de militarizare care ar crea o stare de nervozitate în populație și, poate, o reacție inversă. Ne-au luat cu frumosul. La urma urmei, ce rost are să urmărești o bătrânică care a ieșit din casă să-și cumpere ceva sau a uitat să-și facă declarația pe proprie răspundere, să-i dai amendă, când, statistic vorbind, o persoană dacă iese nu e mare problemă. În Anglia, dacă poliția prinde așa ceva, mai întâi vorbește frumos și îi spune: te rog frumos să stai acasă și altă dată să nu mai faci și nu-i dă amendă imediat. Am înțeles că în România au fost și doctori care veneau de la serviciu și au luat amendă că nu aveau declarația”.
Europa Liberă: Cum vedeți această militarizare a unor spitale care deveniseră focare de coronavirus, cu multe cadre medicale și pacienți infectați?
Tudor Toma: ”Suntem mai mulți doctori care facem parte dintr-o rețea de solidaritate, există și un site, rețeauadesolidaritate.com, unde sunt postate protocoale din Europa, în nicio țară din Europa, cu excepția Ungariei, nu s-a ajuns la militarizare. A fost o surpriză foarte mare și neplăcută pentru noi că s-a ajuns la așa ceva. Cred că dialogul cu medicii nu a fost constructiv. Militarizarea probabil vine cu un grad de rigiditate în execuția unor comenzi, poate pentru unele aspecte legate de organizare a spitalului ar fi de înțeles, dar pe de altă parte, medicii de la Suceava, Deva sau alte spitale sunt cu siguranță capabili să se organizeze și să lucreze în echipă. Pe noi, în Anglia, armata ne-a ajutat cu distribuția echipamentului de protecție acolo unde n-au fost camioane, la construirea spitalului Nightingale, de campanie, într-un centru expozițional în estul Londrei, dar în niciun caz decizia medicală nu a fost dată unui general. Colegii cu care am vorbit din România sunt foarte triști și dezamăgiți de situația care s-a creat și cred că au potențialul să facă ceea ce trebuie fără să vină armata să le spună că trebuie să facă dușul dimineața”.
