Legea care prevedea declararea zilei de 15 martie drept Ziua maghiarilor din România a fost respinsă de Camera Deputaților, for decizional. Inițiativa UDMR a fost respinsă cu 234 de voturi. Împotriva acestei inițiative au votat PSD (90 de deputați), PNL (60 de deputați), USR (3 deputați), PRO Europa (11), Minorități (7), PMP (12) și Neafiliați (12). Interesant este că în favoarea declarării zilei de 15 martie drept Ziua națională a maghiarilor au votat, pe lângă cei 17 reprezentanți ai UDMR, și doi deputați ai PSD, unul de la PNL, patru de la USR, unul de la minorități și unul de la Neafiliați. Alți 20 de deputați (PSD – 1, PNL – 1, USR – 17 și Neafiliați – 2) s-au abținut.
Printre cei care au criticat proiectul UDMR se numără și senatorul Marius Pașcan, care spune că maghiarii doreau să facă o sărbătoare națională din masacrarea a 40 de mii de români
„Partidul Mișcarea Populară a solicitat de câteva săptămâni dezbaterea și respingerea Propunerii legislative privind consacrarea zilei de 15 Martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România. Acest proiect legislativ stă în așteptare din 2017 în Parlament și se urmărea strategic un moment potrivit pentru a se negocia cu o majoritate parlamentară adoptarea sa. Perfidia și viclenia politică, prin care udemeriștii își urmăresc consecvent interesele subminatoare la adresa statului român, sunt foarte bine cunoscute. La 15 martie, prin acest proiect legislativ, UDMR dorește să se sărbătorească masacrul din anul revoluționar 1848, în care au fost uciși circa 40.000 români. Aveau o singură vină, nu acceptau să facă parte din regimul asupritor, opresiv, oferit de aristocrația maghiară. Între acești 40.000 de români, eroi, omorâți la comanda nobilimii ungurești și secuiești, sunt incluși: 4 prefecți (unul din județul pe care-l reprezint Mureș – prefectul Constantin Romanu-Vivu), alți 10 tribuni, 100 de centurioni căzuți în lupte, 100 de preoți și protopopi spânzurați, 300 de sate arse, restul românilor pieriți, tăiați, împușcați, spânzurați, căzuți în lupte…
Dacă anii revoluționari 1848-1849 pot fi considerați o „primăvară a popoarelor”, pentru românii din Transilvania au reprezentat o lungă iarnă însângerată, din care românii au ieșit doar printr-un război revoluționar purtat împotriva asupritorilor lor de veacuri. La 1848, revoluționarul maghiar Kossuth Lajos, pornind de la ideea unei supremații maghiare, nu a vrut să le fie acordate drepturi egale și românilor. Kossuth a declarat că „În Ungaria nouă poate exista numai o singură națiune politică – cea maghiară. Popoarele nemaghiare sunt naționalități care se pot bucura de toată egalitatea în fața legii și un anumit grad de autonomie în religie și învățământ, dar nu vor putea deveni niciodată națiune politică, întrucât aceasta ar putea să destrame integritatea teritorială a Ungariei”. Ce credeți oare că a determinat marea adunare de la Blaj și acțiunile revoluționare ale crăișorului munților, Avram Iancu, care i-a chemat pe moți, pe românii transilvăneni la luptă: „No, gata, no, hai!”, cu toate implicațiile și semnificațiile sale extraordinare pentru națiunea română? În programul revoluției pașoptiste a maghiarilor a fost introdus punctul 12 al proclamației care prevedea Unirea Regatului Ungar cu Transilvania. În acest context, Dieta de la Cluj a proclamat unirea Transilvaniei cu Ungaria, fapt care i-a nemulțumit deopotrivă pe români și pe sași dar și o parte a maghiarilor. Însuși poetul Petőfi Sándor se ridicase împotriva hotărârii unirii Transilvaniei cu Ungaria, argumentând că în Dieta care luase decizia s-au aflat, din 300 reprezentanți, numai 3 români și 24 de sași. După această decizie, a început în Transilvania prigoana antiromânească iar cine protesta împotriva „unirii” impuse cu de-a sila era arestat, bătut și chiar spânzurat. Adevărate masacre pentru vina de a fi român și a nu fi de acord cu oprimarea și asupritorii. Să ne înțelegem, maghiarii au trei sărbători naționale anual. Pot alege oricare altă zi să sărbătorească. Nu putem însă uita, nici șterge cu buretele ce s-a întâmplat la 15 martie 1848, când, o dată cu revoluția pașoptistă din Ungaria, a început prigoana antiromânească, prin omoruri, schingiuiri, asuprire, batjocură și umilirea românilor transilvăneni.
Această zi de 15 martie a fost sărbătorită și până acum în România de către o semnificativă parte a minorității maghiare. Nu au existat piedici în această privință. Nu este nevoie de nicio lege pentru a ne fi impusă samavolnic, cu de-a sila, românilor și României. Am solicitat imperativ în plenul Camerei Deputaților ca proiectul legislativ al UDMR să fie dezbătut și respins. Să privim împreună comparativ cu dreaptă măsură… De Ziua Națională a României, unii reprezentanți ai minorității maghiare arborează în continuare drapele de doliu sau însemnele oficiale ale Ungariei iar politicienii care-i reprezintă și întărâtă permanent nu respectă și nu recunosc Constituția României, promovează susținut separatismul, secesionismul, autonomia teritorială, enclavizarea pe criterii etnice și, atenție, vorbim de cetățeni ai României. Din păcate, Ungaria îi susține în acțiunile lor revanșarde și nici măcar nu se sfiește să o recunoască oficial la nivel înalt.
Partidul Mișcarea Populară nu va accepta niciodată instituirea prin lege a unei sărbători naționale, aburcate nesimțit și cinic pe moaștele, sacrificiul, lacrimile și suferințele de care au avut parte străbunii noștri, românii transilvăneni! PMP consideră că, în politică, trebuie să existe o demarcație, o linie roșie care nu trebuie încălcată prin niciun compromis iar acolo se situează respectul față de adevărul istoric și față de valorile definitorii ale națiunii române.“, este alocuțiunea senatorului Marius Pașcan de la tribuna Camerei Deputaților.
