Instanţa care a decis liberarea condiţionată a patronului Realitatea TV, Maricel Păcuraru, a luat în calcul faptul că, în perioada detenţiei, acesta a participat la activităţi şi programe de educaţie şi moral religioase, a beneficiat de 180 de zile câştig pentru că a muncit constant şi a elaborat trei lucrări ştiinţifice. Concluzia magistraţilor de la Judecătoria Brăila a fost că Maricel Păcuraru a dat „dovezi temeinice de îndreptare”, iar perioada din pedeapsă executată a fost suficientă pentru „reeducarea sa”.
Judecătoria Brăila a decis în 16 ianuarie 2017 să admită cererea de liberare condiţionată formulată de Maricel Păcuraru, condamnat, în 2014, la 4 ani de detenţie.
Avocatul acestuia a susţinut în instanţă că Păcuraru a participat la acitivităţi de educaţie şi moral religioase, că a fost inclus în activităţi lucrative, că are în întreţinere 8 copii şi că suferă de boli cronice care nu pot fi tratate în penitenciar.
De altfel, Comisia de liberare condiţionată a Penitenciarului Brăila a transmis că Maricel Păcuraru e executat fracţia de pedeapsă necesară pentru a fi liberat condiţionat. El ar fi trebuit să execute cel puţin 974 de zile, iar în perioada 3.11.2014 – 9.01.2017 a executat efectiv 799 de zile plus încă 180 de zile, ca urmare a muncii prestate, din care 90 sunt obţinute ca urmare a elaborării a 3 lucrări ştiinţifice, rezultând astfel 979 de zile. Raportul comisiei mai consemnează că Păcuraru a fost sancţionat disciplinar o dată, a fost recompensat de 9 ori cu suplimentarea dreptului la pachet şi vizită şi „de 5 ori cu dreptul de a părăsi penitenciarul pentru 24 de ore, respectiv 3 şi 5 zile”.
„Prin urmare, apreciindu-se că perioada din pedeapsa executată de condamnat este suficientă pentru reeducarea sa, scopul pedepsei fiind îndeplinit, instanţa va admite cererea de liberare condiţionată”, se arată în decizia instanţei.
Şi reprezentantul Ministerului Public s-a pronunţat în favoarea admiterii cererii de liberare condiţionată a lui Maricel Păcuraru, solicitând, cu privire la cheltuielile judiciare, ca acestea să rămână în grija statului.
Pe 3 noiembrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv pe Maricel Păcuraru şi pe fostul director al Poştei Române Mihai Toader la câte patru ani de închisoare cu executare, în dosarul privind poliţele de asigurare pentru angajaţi, în care prejudiciul este de peste patru milioane de euro.
Pe latura civilă, instanţa i-a obligat pe cei doi, alături de alţi şase inculpaţi din dosar, să restituie Poştei Române suma de 14,3 milioane de lei, la care va fi adăugată dobânda calculată până la plata efectivă a datoriei.
În 13 octombrie 2009, cei opt au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în legătură cu semnarea a şase poliţie de asigurare, prin care Compania Naţională Poştă Română a fost păgubită cu peste patru milioane de euro.
„În cursul anului 2006, inculpaţii Toader Dan Mihai, Lepădatu Emanoil şi Marinescu Andrei, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie şi Director General, Director Economic Executiv, respectiv Director executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al CNPR SA, au iniţiat şi au aprobat încheierea a şase poliţe de asigurare pentru angajaţii Poştei Române pentru riscuri cum ar fi: accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate etc. Poliţele au fost încheiate între Compania Naţională Poşta Română şi SC Allianz Ţiriac Asigurări SA, SC Astra Asigurări SA şi SC Omniasig Vienna Insurance Group cu încălcarea regulamentelor CNPR SA şi a condiţiilor generale şi specifice privind asigurările de viaţă”, au arătat procurorii.
Ei au precizat că, la încheierea poliţelor au participat, în mod fictiv, ca intermediari, inculpaţii Neculai Pintilie, Daniela Moisă (ca administratori ai SC Continental Asig SA şi SC Pronova SRL) şi Lucian Beşchea, care au beneficiat ilegal de 6,9 milioane de lei, reprezentând comisionul de intermediere.
„Inculpatul Păcuraru Maricel a beneficiat de suma totală de 6.781.465 lei. De asemenea, Păcuraru Maricel a dobândit suma de 1.741.500 lei, pe care a folosit-o în interes personal şi a transferat-o către alte persoane fizice sau juridice deşi cunoştea că provine din infracţiuni”, au mai susţinut anchetatorii.
