Presa italiană l-a acuzat recent pe Emmanuel Macron că încercă să influențeze cine va fi următorul șef al Bisericii Catolice. Iar asta după ce președintele francez a găzduit o cină cu fondatorul unui influent organism catolic din Vatican- Communauté Sant’Egidio- o comunitate angajată în lupta împotriva sărăciei în lume și foarte implicată în diplomația de la Vatican. Iar un membru al acestei comunități, cardinalul Matteo Zuppi, președintele Conferinței Episcopale italiene, este unul dintre favoriții la șefia Bisericii Catolice, transmite Radio France.
CE MAI SPUNE RADIO FRANCE:
Tot Emmanuel Macron a găzduit un prânz la Villa Bonaparte, este sediul Ambasadei Franței pe lângă Sfântul Scaun și unde au fost invitați patru cardinali francezi cu drept de vot.
„Într-un cadru splendid, patru cardinali francezi, printre care și Jean-Marc Aveline, arhiepiscopul de Marsilia, aranjează masa. O imagine cât o mie de cuvinte”, scrie cotidianul conservator Il Tempo și explică: pe arhiepiscopul de Marsilia contează președintele Emmanuel Macron pentru ca la șefia bisericii catolice să ajungă un francez, la mai bine de șase secole după ultimul papă francez: Papa Grigore al XI-lea, care a fost papă între 1370 și 1378”.
Acum, controversa a relansat o veche întrebare: pot șefii de stat să influențeze alegerea unui papă?
Chiar a încercat Emmanuel Macron să manevreze din culise?
Macron vrea să-l aleagă pe papă, scria publicația italiană La Verità și explica că președintele francez a convocat cardinalii francezi pentru a-i influența să nu îl voteze pe Robert Sarah, cardinal din Guineea, susținut de aripa conservatoare a Bisericii catolice.
De partea sa, cotidianul italian de dreaptaLibero titrează: Macron se invită chiar și în conclav .
Palatul Elysée a dezmințit zvonurile, în italiană, pe rețeaua X.
De partea sa, Cédric Burgun –vice-decanul Facultății de drept canonic la Institutul Catolic din Paris- găsește foarte normal că în seara înmormântării Papei Francisc președintele francez a luat masa, la villa Bonaparte, cu mai mulți cardinali francezi. Pentru acesta, este vorba de „o relație diplomatică și nu de vreo ingerință”.
Chiar dacă nu există dovezi concrete că Emmanuel Macron ar fi încercat să intervină în alegerile papale, astfel de idei se dezvoltă pe un teren fertil: „în istoria Bisericii a existat întotdeauna o tentație din partea puterii politice de a interveni în aceste alegeri. Guvernele au încercat deseori să anticipeze și chiar să se opună unui cardinal anume, nu oficial este drept”, îşi aminteşte vice-decanul francez, „prin recepții, prin nominalizări strategice în cadrul Bisericii, printr-un lobby ideologic, dus prin intermediul diverselor curente din Biserica Catolică”.
Diverse analize sugerează, spre exemplu, că alegerea Papei Francisc a fost influențată prin intermdiul unor strategi care au vorbit despre dorința de a echilibra dinamica puterilor mondiale prin desemnarea unui papă din Sud. Ulterior, alegerea sa a fost percepută ca un răspuns la așteptările credincioșilor care trăiesc în țări aflate în curs de dezvoltare.
Dacă ne uităm și mai în urmă, alegerea lui Ioan Paul al II-lea, în 1978 –primul papă ce nu era italian în 455 de ani – a primit susținerea discretă a Statelor Unite care au dorit să transmită un semnal puternic împotriva blocului sovietic. Nu a existat o ingerință directă ci o puternică dorință politică de a încuraja un papă “din Est”. Mai mulți analiști explică faptul că alegerea lui Ioan Paul al II-lea a provocat o îngrijorare foarte mare în cadrul KGB.
Să nu uităm că Biserica Catolică numără 1,4 miliarde de credincioși.
„Nu e de mirare că există o dorință de a influența cine va fi viitorul papă. Asta ne arată importanța geopolitică a Vaticanului, în ciuda neutralității sale oficiale”, explică vice-decanul Facultății de drept canonic la Institutul Catolic din Paris- Cedric Burgun pentru care„șeful Bisericii are o greutate diplomatică atât de mare încât este de înțeles că unele state au interesul ca alegerile să fie orientate într-o direcție ori alta”.
