În lume, ţara cu cei mai mulţi deţinuţi este America. În jur de două milioane de persoane se află în închisorile americane, pe locul doi situîndu-se China, cu un milion şase sute de mii de deţinuţi, urmată de Brazilia, cu 726 000 de deţinuţi. Dacă raportăm numărul deţinuţilor la cel al populaţiei, Franţa nu stă într-adevăr foarte bine, iar situaţia se agravează.
În 2001, Franţa afişa un tablou carceral de 76 de deţinuţi pentru o sută de mii de locuitori, acum procentul este de o sută de deţinuţi pentru suta de mii de locuitori. În zona pariziană închisorile au ajuns să primească un număr de deţinuţi dublu faţă de capacitatea normală de primire. Pe data de întîi ianuarie anul acesta cifra deţinuţilor din Franţa era de 68 974, pentru 59 765 de locuri.
În ultimile zile preşedintele Macron a vizitat cîteva închisori iar concluzia sa este dramatică. El a denunţat existenţa unor penitenciare care “dezumanizează”, devenite de fapt “şcoli ale delicvenţei”. Numărul de pedepse cu închisoarea creşte întrucît, a mai spus preşedintele, aceasta este “soluţia care, în mod simbolic, mulţumeşte pe toată lumea”.
Emmanuel Macron consideră că o altă manieră de a vedea lucrurile este posibilă, fără ca justiţia să cadă într-un fel de “laxism” (de care a fost acuzată de altfel, cu şase ani în urmă, pe vremea preşedintelui François Hollande, ministra justiţiei de atunci, Christiane Taubira). În prezent în jur 10400 de persoane condamnate în Franţa poartă o brăţară electronică, deci îşi execută pedeapsa altfel decît prin încarcerare.
Emmanuel Macron consideră că este contraproductivă trimiterea unui delicvent în închisoare, pentru pedepse de numai cîteva luni, mai ales dacă el este tînăr şi fără cazier. Este ca şi cum l-ar trimite cineva “la perfecţionare” în materie de delicvenţă.
Amenzile, efectuarea unor ore de muncă în interes obştesc, precum şi alte pedepse alternative sunt posibile, totul depinde de la caz la caz. La ora la care era candidat la funcţia de preşedinte, Emmanuel Macron promitea 15 000 de locuri suplimentare în închisori. Acum se arată însă mai realist şi consideră că pînă la sfîrşitul mandatului său vor putea fi construite doar 7000 de locuri suplimentare.
O atenţie specială va fi acordată încadrării sociale a celor care ies din închisori, şi în jur de 1500 de consilieri vor fi pregătiţi în acest sens. Mai rămîne un capitol special, problema radicalizării islamiste, aici lucrurile sunt însă mai complicate…
Potrivit Observatorului naţional al închisorilor, costul mediu pe deţinut pentru un an de detenţie este de 32 000 de euro. Poate că aceşti bani ar putea fi utilizaţi mai bine în cazul unor delicvenţi, în sensul că banii ar putea fi investiţi mai degrabă în recuperarea şi educarea respectivelor persoane înafara închisorii.
