Patroni europeni, americani, asiatici se întâlnesc la Château de Versailles cu preşedintele Emmanuel Macron care va încerca să le vândă Franţa ca « locul unde trebuie să existe », după cum s-a exprimat un consilier al şefului de la Palatul Elysée.
Iar pentru a-i convinge pe aceşti patroni să facă un mic ocol, prin Franţa, în drumul lor către Forumul Economic de la Davos, ce va avea loc între 23 şi 26 ianuarie, Emmanuel Macron vine la întâlnirea de la Versailles cu premierul Edouard Phillipe, cu 15 miniştri precum şi cu tripul campion olimpic la canoe – Toni Estanguet, preşedintele comitetului de organizare a Jocurilor Olimpice din Paris din 2024.
Patronii Google, Danone, JPMorgan, Novartis, Coca Cola, Goldman Sachs, Bank of America, HSBC, Alibaba, Ikea, Barilla, Siemens, Volvo şi Rolls Royce au acceptat invitaţia preşedintelui francez.
Facobook a anunţat că va lansa în Franţa două programe de formare a până la 65.000 de persoane, în domeniul informaticii, până la finele lui 2019 şi că va investi 10 milioane de euro suplimentari în inteligenţă artificială.
Constructorul japonez Toyota investeşte 400 de milioane de euro şi crează 700 de noi locuri de muncă în uzina situată în nordul Franţei. De altfel, pentru a marca evenimentul, preşedintele Macron s-a deplasat la această uzină, înainte de a deschide summitul de la Versailles.
Pänă acum, mediul economic aprobă acţiunile preşedintelui. Acesta doreşte să reducă impozitul pe profitul societăţilor, de la 33% la 25%, până la finele mandatului său. Societăţile străine existente în Franţa asigură 21% dintre locurile de muncă din industrie.
Potrivit unui barometru realizat în noiembrie de Camera de Comerţ americană în Franţa, 72% dintre investitorii americani întrevăd o evoluţie pozitivă a contextului economic în Hexagon, un record, comparativ cu 30% în 2016. Un record de altfel pentru ultimii 18 ani.
În decembrie, 70 de patroni de filiale franceze a unor grupuri străine au salutat primele reforme ale guvernului. Potrivit unui sondaj realizat în decembrie în rândul a 200 de responsabili de mari societăţi străine, 60% consideră ţara atractivă ca şi mediu de afaceri, comparativ cu 46% în 2016. Iar 95% dintre ei considera că reformele guvernului din ultimele 6 luni pentru a ameliora atractivitatea Franţei, merg în sensul cel bun.
Franţa consideră că are o carte de jucat în plan mondial într-un context marcat de Brexit şi al imprevizibilităţii preşedintelui american Donald Trump.
Guvernul francez vrea să atragă şi băncile internaţionale care doresc să plece din Londra, pe fondul Brexit. În plus, Parisul va găzdui în curând Autoritatea Bancară Europeană.
Si totuşi, nu se poate vorbi încă de un « fenomen Macron ». Anul 2016 a adus Franţei peste 1.100 de investiţii străine, cu 16% în plus, un record pentru ultimii zece ani, potrivit Business France, organismul de promovare al Franţei în plan internaţional. Dar, doar 30.000 de locuri de muncă au fost create sau menţinute graţie capitalului străin în 2016.
De cealaltă parte, Franţa nu asigură decât ceva mai puţin de 13% din exporturile de bunuri şi servicii din zona euro, comparativ cu 17% în anul 2000. Franţa, alături de Italia, sunt ţările care au pierdut cel mai mult la acest capitol, de la începutul secolului. Germania a crescut exporturile în timp ce Espania şi Olanda şi-au menţinut pieţele.
Si tot la capitolul minusuri: deficitul comerţului exterior ar trebui să treacă de 63 de miliarde de euro în 2017, unul dintre cele mai proste înregistrate vreodată.
