Traian Băsescu a declarat, marţi, că este nepermis ca preşedintele Klaus Iohannis să fie în momentul de faţă nehotărât cu privire la declanşarea unui referendum, pentru că a primit încă din 2017 de la Parlament aprobare să facă un astfel de demers, transmite Mediafax.
„Este nepermis ca la ora aceasta preşedintele să fie nehotărât, pentru că a obţinut aprobarea Parlamentului în 2017. În 2017 a cerut Parlamentului aprobare să organizeze un referendum, iar până la ora asta nu s-a hotărât. Sigur refernedumul are riscurile lui, iar eu sub nicio formă nu aş merge pe întrebări pentru justiţiei. Pentru că este riscant. În momentul de faţă doar cei care nu umblă prin ţară nu îşi dau seama, dar există aproape un echilibru între cei care spun justiţia a greşit, trebuie făcute schimbări, şi cei care spun nu vă atingeţi de justiţie. Sigur, nici unii, nici alţii, neavând dreptate. Pentru că şi unii şi alţii sunt extremişti. Iar justiţia trebuia luată aşa cum a fost, la venirea în mandat a preşedintelui Iohannis şi a PSD, care a câştigat alegerile cu 46%, şi corectat strict ce trebuia corectat. Primul lucru care trebuia corectat erau cele 100 de articole din Coduri care au fost declarate neconstituţionale”, a afirmat Traian Băsescu, marţi seară la Realitatea TV.
Chestionat ce întrebare ar pune la referendum, dacă ar fi în locul şefului statului, Băsescu a răspuns că nu ar fi una legată de justiţie, ci ar întrebat românii dacă vor un Parlament cu 100 de senatori şi 200 de deputaţi.
„Aş cam fi ştiut-o de când am declanşat procedura în Parlament ca să fie întrebare câştigătoare. Nu aş risca pe chestiuni de justiţie şi nici pe celebra întrebare cu sau fără penali în funcţii publice. De ce? Pentru că omul, tot asta ne spune Constituţia, că îşi dobândeşte drepturile imediat după ce şi-a executat sentinţa. Construcţiile care nu se bazează pe Constituţie şi lege sunt destinate să se prăbuşească. Ori că chemi la vot oamenii când în Constituţie spune că omul după ce a executat pedeapsa, devine un om cu toate drepturile. Cum să rişti când ştii că în minitul 1 când ai scris legea CCR îşi dă cu cărtica aceasta în cap. Aş reveni la 300 de parlamentară, fără să facă greşeala pe care eu am făcut-o. Eu am spus o singură Cameră şi 300 de parlamentari, fără să îmi vină să cred că Parlamentul nu va ţine cont de referendum. Aş rămâne la 300 e parlamentari, dar aş spune vrei 100 de senatori şi 200 de deputaţi. Asta nu mai implică schimbarea Constituţiei. Un astfel de referendum sunt convins că ar trece, pentru că eu primesc întrebarea aceasta din 2009, de ce nu se revine la 300 de parlamentari. Dacă Iohannis ar întreba 100 de senatori, 200 de deputaţi, menţinând bicameralismul, atunci nu mai trebuie modificată Constituţia. E chestiune de majoritate şi vot la Parlament. Să văd un partid care nu ar ţine cont de rezultatul referendumului”, a explicat fostul şef al statului.